Sfantul Ilie – carutasul raiului (II)
Sfantul Ilie este asociat cu dezlantuirea naturii: fulgere, trasnete, tunete, ploi torentiale pe care le foloseste impotriva celor care „nu-i tin” ziua. Daca va ploua in aceasta zi, va ploua continuu 20 de zile dupa. De aceea obiceiurile legate de aceasta sarbatoare sunt tinute cu sfintenie si teama in multe colturi ale tarii chiar si azi. Exista explicatii stiintifice pentru superstitiile oamenilor fata de ziua cu potop ce are loc de Sfantul Ilie. Este bine ca in vreme de furtuna, ferestrele si usile caselor sa nu fie lasate deschise, ca sa nu se poata strecura vreun drac inauntru si casa sa fie trasnita. Traditia populara spune ca dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine sa nu ai la casa acest lemn, ori sa te adapostesti sub carpen. In vreme de furtuna, este bine sa stai la luminisuri si mai bine sa te ploua, caci la adaposturi toti dracii trag. Trebuie sa-ti faci cruce des, caci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cand i-a dat biciul in mina: „Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”. De Sf. Ilie, in munti se organizeaza nedei, pastorii separa berbecii de oi, se culeg plante de leac si se fac descantece pentru a tine departe ploile, grindina, trasnetele si celelalte forte ale naturii, aflate in puterea lui Santilie. De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc si-l pun la iconostas. La sfarsitul slujbei, il iau si ii dau foc, iar cu cenusa lui se freaca in gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi. Daca va tuna in ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori de vara. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa. Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor.
