Descantece de Mucenici
Mucenicii sau Mosii se serbeaza in ziua de 9 martie si marcheaza inceputul Postului Mare. Se spune ca in aceasta zi Sfintii dezgheata pamintul si apa. Dupa ce au impartit 40 de colaci si au aprins tot atitea luminari, femeile seamana legume spunindu-se ca ce este semanat in aceasta zi nu va fi mincat de viermi, omizi sau alte insecte daunatoare, ba, mai mult, ca vor rodi de sapte ori sau chiar de 40 de ori mai mult.
Ca sa-i ajute pe Sfinti sa alunge gerul, copiii ies la soare si bat cu ciomegele in pamint zicind “Intra frig si iesi caldura/ Sa se faca vremea buna/ Pe la noi prin batatura”. In aceasta zi, femeile din Bucovina string apa de ploaie sau de omat si o tin peste an pentru boli ca durerile de cap sau de ochi, iar barbatii leaga pomii cu paie ca sa rodeasca. In Transilvania, femeile stropesc vitele cu mujdei ca sa le fereasca de serpi si nevastuici, iar cenusa din vatra o iau si o pun pe pomi si pe straturi ca sa-i fereasca de purici de cimp si omizi. Femeile din Muntenia iau cenusa si inconjoara casa cu ea, dar si cu haine aprinse, ca sa nu poata intra sarpele in casa, iar barbatii aduna toate gunoaiele din curte si fac un foc mare in mijlocul bataturii, peste care cei tineri trebuie sa sara zicind “Cum au trecut Sfintii/ Prin foc si prin apa,/ Asa sa trecem si noi!”. Se mai spune ca, daca pamintul ingheata spre ziua de Mucenici, vor mai urma 40 de ingheturi pina se va face primavara si cum va fi vremea in ziua aceea vor fi si cele 40 de zile urmatoare sau chiar toata primavara. In ziua de Sfinti vin berzele si tot atunci incep toate fermecaturile si vrajitoriile de care se foloseste omul tot anul pentru a-i merge bine la cimp, in casa si familie.
Se mai crede ca atit vin cit va bea cineva la Mucenici, atita singe va avea peste an.
La arat, prima brazda intoarsa de plug o folosesc femeile in virsta pentru farmece si dau fetelor tinere citeva firicele de pamint, ca sa joace bine la hora si sa fie admirate.
