Arhivele au deschis, pentru 2 zile, un portal spre Brasovul medieval
Istoria Brasovului, ferecata in Arhivele Nationale de pe Calea Muresenilor, iese din cand in cand la lumina cruda si, prea adesea, ignara a prezentului. Asa s-a intamplat la finele saptamanii trecute, cand custozii zestrei de documente si hrisoave din Evul de Mijloc au hotarat sa dezvaluie in premiera privirii curiosilor ori pasionatilor de izvoare istorice din Brasov un crampei din colectia impresionanta de acte medievale pastrate de arhivari. Cei care au intrat in neincapatoarea sala de expozitie a Arhivelor au avut in fata ochilor, protejate de geamuri groase, suluri extrem de pretioase, intocmite in zorii secolului XV de catre membrii breslelor care au dus faima de oras negustoresc si artizan a Brasovului. Casta dominanta in orasul de sub Tampa al acelor vremuri, mestesugarii au redactat niste statute pe care ar fi fost invidios oricare jurist al vremurilor moderne, expert in elaborarea actelor de societate.
Fiecare din breslele ce activau pe la 1400 la Brasov avea statutul ei. Franzelarii, tabacarii, postavarii, cizmarii, brutarii, blanarii, rotarii, selarii sau macelarii aveau atat de bine reglementate rosturile ghildei in sanul careia trudeau incat cu greu li s-ar putea gasi vreun cusur chiar si astazi. Institutiile si serviciile moderne pe care le cunoastem astazi erau toate prezente in versiunile lor medievale in statutele breslasilor. Serviciul aprovizionare, juridic, desfacere, personal, sindicat si chiar oficiul concurentei sau cel pentru protectia consumatorului de azi sunt stipulate cu minutie in documentele redactate probabil de notarii iscusiti si toba de carte ai vremii.
Si atunci, ca si acum, conducatorii breslelor se luptau cu mestesugarii nebreslasi, care nu respectau regulile si practicau o concurenta neloiala, stricand piata.
Cu siguranta, marturiile istorice despre Brasovul medieval ar fi fost mult mai consistente sa nu fi fost devastatorul incendiu din aprilie 1689, care a mistuit buna parte din centrul istoric de astazi. Alte documente pretioase s-au pierdut apoi in 1872, odata cu desfiintarea breslelor de mestesugari. Ce a mai ramas din tezaurul documentar de atunci a putut fi admirat sambata si duminica, pret de doar doua zile, in sala ingrata a Arhivelor Statului. Arhivarii stiu ca lumina si aerul risca sa deterioreze slova asternuta pe hartie in urma cu mai bine de jumatate de mileniu. Lipsa unui spatiu adecvat de expunere ii impiedica pe arhivari sa ofere vederii – si pe brasoveni sa descopere – sulurile grele de peceti de ceara colorata si fireturi de matase, in care maini dibace au scris istoria corporatista a Brasovului medieval.
Vifor Rotar
