TSA: Week-end de Festival
Dupa doua zile de spectacole, week-end-ul teatral ofera prima intalnire cu cartea de teatru. Sambata seara, in foaierul Teatrului „Sica Alexandrescu” va avea loc prima lansare de carte din Festival. Cele doua carti ce vor fi prezentate sunt volume de dramaturgie contemporana, editate de Fundatia Culturala „Camil Petrescu” – Revista Teatrul Azi.
• In anul 2005, Fundatia Culturala „Camil Petrescu” a deschis seria „Dramaturgi de azi” cu antologia Teatru spaniol contemporan. Volumul s-a bucurat de un succes notabil, piesele semnate de Ernesto Caballero, Sergi Belbel, Juan Mayorga si Rodrigo García fiind montate la scurt timp atat in companii independente, cat si in teatre de stat din Bucuresti, Brasov, Oradea, Bacau si Targoviste.
In urma succesului inregistrat de primul volum al seriei, s-a continuat publicarea autorilor apartinand unuia dintre cele mai interesante spatii teatrale contemporane. Alaturi de o noua piesa a lui Juan Mayorga, se regasesc in antologie dramaturgi tradusi in premiera la noi: Angelica Liddell, José-Ramón Fernández, Ignacio del Moral. Versiunile romanesti sunt semnate de Alina Cantacuzino si Ioana Anghel.
Volumul editat cu sprijinul UNITER si al Ministerului Culturii din Spania prin Directia Generala a Cartii, Arhivelor si Bibliotecilor
• Veritabil mozaic de teme si forme estetice, antologia Dramaturgi israelieni de azi reflecta bogata si complicata lume a Israelului prin cinci piese exemplare din creatia unor dramaturgi de varf: Hanoch Levin, Joshua Sobol, Edna Mazya, Hanna Azoulay-Hasfari si Savyon Liebrecht. Textele puncteaza cateva dintre liniile de forta ale preocuparilor, obsesiilor, starilor de fapt in Israelul de astazi: statul, care exista de putin peste 60 de ani, al unui popor milenar; o societate a dezbaterilor vii, tensionate, sub presiune, o societate de o extraordinara mobilitate, unde mai nimic nu este de la sine inteles. Sunt texte in care distingem nuantele unei lumi, vedem lupta cu proprii demoni, fondul generos, clarvazator, umanist si intelept al unor importante voci creatoare. Selectie si traducere de Ada-Maria Ichim. Prefata de Ioana Ieronim.
Volumul editat cu sprijinul Teatrului Odeon, al Ambasadei Statului Israel la Bucuresti si al Institutului Israelian de Teatru (Teatrul Cameri din Tel Aviv).
*
Ziua de duminica va incepe cu un spectacol lectura: Ziua Iertarii de Hanna Azoulay-Hasfari. Regia: Claudiu Goga. Cu: Viorica Geanta Chelbea, Bianca Zurovski, Ligia Stan, Maria Garbovan.
In Ziua Iertarii (titlul original: Slihot, 2000–2002), Hanna Azoulay-Hasfari, dramaturg si scenarist remarcabil, renumita actrita israeliana de teatru si film, ofera un close-up plin de umor si culoare al dinamicii vietii israeliene de azi. Disparitia mamei tocmai de Iom Kipur – cand familiile se reunesc – le aduna in casa parinteasca pe patru surori risipite de ani de zile. Ele nu mai stiu prea bine traditiile sarbatorii (si oricum ii pierd sensul de cainta si iertare), in schimb vechile lor exasperari si gelozii au ramas intacte, au inghetat in timp si ies la suprafata exploziv. Piesa vorbeste despre familie ca teren ireductibil de iubire si insuportabilitate, dar si despre tema – si teama – zadarniciei, a ratarii, a vulnerabilitatii. Vietile „de telenovela” ale personajelor sunt scanate necrutator de ochiul unei camere de filmat folosite de sora cea mica. Ziua Iertarii poate fi privita si ca ciné-vérité, autofictiune, montaj de „traire“ si „marturisire“ – un instrumentar pe care scriitoarea il foloseste cu dezinvoltura.
Spectacolul va avea loc la ora 11.00, in Sala Studio a Teatrului „Sica Alexandrescu”, iar intrarea este libera, in limita locurilor disponibile.
*
Dintre spectacolele programate in acest week-end:
• Lapte negru de Vasili Sigarev. Regia: Claudiu Goga (Teatrul „Sica Alexandrescu”, Brasov) / 14 noiembrie, ora 11.00
Vasili Sigarev, unul dintre cei mai populari scriitori din noul val, si-a facut debutul international odata cu piesa Plastilina, montata cu mare succes la Royal Court Theatre, Londra (2002) si, apoi, multipremiata.
In 2003 a urmat al doilea mare succes al sau, piesa Lapte negru, montata si ea, imediat dupa publicare, la Royal Court Theatre, Londra si, concomitent, in doua teatre din Moscova, pentru ca apoi sa fie pusa in scena in intreaga lume. Despre Lapte negru, in presa britanica, s-a scris: „este o pendulare intre realismul cel mai dur si poezia pura, intre umorul cald si violenta cruda.”
„Eu povestesc despre patimile si necazurile oamenilor” – justifica, intr-un interviu, Sigarev. „Ca sa te purifici trebuie sa treci mai intai prin noroi si abia apoi sa incerci sa-l cureti. Nu sunt insa nici filosof, nici politician. Doar narator. Atat.”
• Hotelul dintre lumi de Eric-Emmanuel Schmitt. Regia: Alice Barb (Teatrul Mic, Bucuresti) / 14 noiembrie, ora 20.00
Eric-Emmanuel Schmitt debuteaza in 1991 cu piesa Noaptea la Valognes. Ii urmeaza Vizitatorul, care ii aduce consacrarea si pentru care este distins cu trei premii Molière. Apoi: Variatiuni enigmatice, Libertinul etc. In 1994 ii apare romanul Secta Egoistilor, distins cu „Prix du premier roman”, insa Schmitt scrie in continuare piese de teatru care fac sali pline in Franta si in strainatate. In 2001 este recompensat de Academia Franceza cu „Grand Prix du Theatre” pentru intreaga activitate. De acelasi succes rasunator se bucura si romanele sale. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste douazeci de premii si distinctii literare, iar in 2000 a primit titlul de „Chevalier des Arts et des Lettres”.
• Noaptea Walpurgiei de Venedikt Erofeev. Regia: Mihai Maniutiu (Teatrul National Cluj-Napoca) / 15 noiembrie, orele 17.00 si 20.00
Venedikt Erofeev este, poate, cel mai marginalizat scriitor rus din perioada sovietica, autor al unei opere de forta, „poemul” Moscova – Petuski. Din scrierile sale mai amintim: piesa Noaptea Walpurgiei sau Pasii Comandorului si eseul Vasili Rozanov vazut cu ochii unui excentric.
Despre autorul rus, scriitorul Mihail Vakulovski nota intr-o recenzie din revista Tiuk!: „Venedikt Erofeev (1938-1990) este un scriitor rus cu o biografie deosebita („soarta necunoscuta”, cum scriau despre el criticii sovietici), ca orice mare scriitor rus, de altfel. Desi – ca si Vladimir Visotki – n-a debutat editorial in Patria sa, Rusia, in timpul vietii, scrierile sale – ca si cele ale lui Vladimir Visotki – au fost editate in strainatate si au circulat in samizdat si au avut un succes comparabil cu cel al lui Visotki.”
