Ajunul Bobotezei
In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din agheasma mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului.
Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.
In Ajunul Botezului Domnului exista obiceiul ca preotul sa mearga in parohie sa, la enoriasi acasa pentru a sfinti casele stropindu-le cu apa sfintita.
Cand face sfintirea apei preotul se roaga pentru ca: „apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh, „pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica” si pentru ca prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor”
Biserica a stabilit ca sfintirea caselor credinciosilor sa se faca prin doua randuieli de slujba distincte care nu se exclud una pe alta, ci se complecteaza reciproc. Prima randuiala este stropirea caselor cu agheazma mare in ajunul Bobotezei. La fel de importanta este cea de a doua randuiala si anume slujba sfestaniei sau agheasmei mici care se savarseste la mutarea in casa noua si apoi se repeta in fiecare an sau chiar mai des atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.
Exista in traditia straveche a Bisericii aceasta practica de a marca un mare praznic crestin prin ziua ajunului. O zi pregatitoare care anunta marea sarbatoare de a doua zi.
Este o zi in care crestinii se pregatesc pentru intalnirea spirituala cu Dumnezeu in cadrul marilor sarbatori crestine. Pentru ca viata noastra spirituala este marcata de urcusuri si coborasuri, pentru ca in zilele obisnuite suntem prea mult acaparati de grijile cotidiene, de problemele pamantesti, trecerea de la acestea la inaltimea spirituala a sarbatorii se face treptat, iar ziua de ajun are un rol important in acest sens.
