Apostol – informatorul Securitatii
CNSAS susþine, in baza unor documente de care dispune si care au fost studiate, ca IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, este informatorul “Apostol” din dosarul lui Antonie Plamadeala, fostul mitropolit al Ardealului, afirma paginile unui cotidian central aparand inca si in format tiparit.
IPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, a fost informator al Securitatii, sunt citate mai multe note informative date de acesta si aflate la dosarul sau de la CNSAS. Potrivit acestora, Anania apare cu numele de cod „Apostol” in dosarul de urmarire al fostului Mitropolit al Ardealului, Antonie Plamadeala. Anania ar fi fost deconspirat de CNSAS in urma cu circa doi ani, pe 22 ianuarie 2008.
Informatorului „Apostol”, unul din cei 35 de turnatori din dosarul de urmarire informativa al fostului mitropolit de la Sibiu, ii sunt atribuite doua note, ambele datate in 1964. Prima a fost data pe 17 august, la doar cateva zile dupa iesirea din arest a lui Valeriu Anania, iar cealalta pe 9 octombrie.
Notele au fost date in doua case conspirative diferite, numite „Dobrogea” si „Spiridon”, fiind scrise la masina, ca marea majoritate a celorlalte 101 note din dosar.
„Pe Plamadeala Leonida-Antonie l-am cunoscut prin anul 1949 cand a venit la mine, in palatul patriarhal, rugandu-ma sa intervin la Firmilian, mitropolitul Olteniei, sa-l primeasca in eparhia sa. Cu acel prilej, Plamadeala mi-a spus ca are un mandat neexecutat”, a relatat „Apostol” securistilor.
In 1949, anul la care face referire acesta, Antonie Plamadeala tocmai terminase Teologia si, ca urmare a implicarii sale in grevele studenþesti anticomuniste, fusese condamnat la sapte ani de temnita grea si cinci ani de degradare civica. A fost prins abia in 1954 si eliberat, printr-un decret de gratiere, in 1958.
In notele sale despre Plamadeala, Anania face referiri la cateva figuri importante ale ortodoxiei: calugarul Arsenie Boca sau teologul Andrei Scrima. Imediat dupa eliberarea din detentia de la Aiud, in august 1964, Valeriu Anania a avut trei intalniri cu Securitatea. O spune el insusi in volumul de memorii, dar neaga, in acelasi timp, ca ar fi dat note informative.
IPS Anania a calificat drept „tampenii” acuzatiile lansate de CNSAS. “Am constiinta curate si, cat oi fi eu de popa, de mitropolit, o sa ajung in justitie cu cine spune altceva despre mine”, a adaugat acesta.
In context se poate adauga ca mai multi episcopi au fost dovediti nume de cod
Daca Mitropolitul Clujului neaga ca ar fi fost informator al Securitatii, cel al Banatului, Nicolae Corneanu, a recunoscut-o imediat dupa Revolutie.
Marele soc s-a produs insa in 2007, atunci cand CNSAS a acuzat opt episcopi. Acestia au fost IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, Calinic Argatu, episcopul de Arges, episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, episcopul de Husi, Ioachim Mares, episcopul de Arad, Timotei Seviciu, si Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei. Toti acestia ar fi colaborat cu Securitatea.
In acelasi an si Mitropolitul Ardealului, Andrei, a fost acuzat de colaborare cu Securitatea, dar ulterior verdictul ar fi fost infirmat.
Si iarasi ajung la vorba mea pacatoasa, zic unii: sa crezi in Dunezeu, dar sa te feresti de reprezentantii lui pe Pamant, o casa cu gandire mult prea negustoreasca in detrimental celei spirituale.
Dan Bota
