Exista viata in universurile paralele?
Titlul ar putea parea a fi al unei carti stiintifico-fantastice, dar un articol provenit de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) contempleaza aceastã problemaaa in mod serios.
Desi este pur speculativ, exista o atractie catre ipoteza universurilor multiple, un scenariu cunoscut sub numele de multivers, unde orice este posibil, dar daca un univers paralel este posibil, asta nu inseamna ca viata poate exista acolo.
Oamenii de stiinta de la MIT, nemultumiti cu cautarea de viata in propriul nostru cosmos, au incercat sa demonstreze ca universurile alternative ar putea gazdiu viata, chiar daca ar diferi in mod fundamental de universul nostru.
Profesorul Robert Jaffe si echipa sa de la MIT si-au publicat studiul in jurnalul Scientific American, dupa ce au ajuns la o concluzie surprinzatoare. Prin modificarea masei particulelor fundamentale care alcatuiesc universul, Jaffe a aratat ca daca caracteristicile elementelor s-ar schimba, chimia organica ar fi posibila in continuare.
In multivers, natura are la dispozitie o infinitate de incercari, de fiecare data cu legi fizice care difera putin sau fundamental, a mai spus Jaffe, potrivit discovery.com. Concentrandu-se doar asupra formelor de viata pe baza de carbon, oamenii de stiinta de la MIT au incercat diverse scenarii prin modificare maselor particulelor care alcatuiesc protonii si neutronii. Aceste particule numite quarkuri vin in sase variatii, dar Jaffe s-a uitat la cei mai comuni: sus, jos si cel ciudat (strange).
Imediat dupa Big Bang, conditiile au fost potrivite pentru aparitia materiei, in asa fel incat au aparut galaxiile, stelele si planetele pe care le vedem astazi. Dar daca ceva ar fi fost diferit? Daca una dintre forte ar fi fost prea slaba pentru a face o diferenta in supa primordiala de acum 13 miliarde de ani? Daca primele particule formate, quarkurile, ar fi avut o masa diferita de cea pe care o masuram astazi? Viata in aceste situatii nu ar fi aparut pentru ca nu ar fi existat elemente stabile. Aceast nou studiu a examinat modificarea tuturor quarkurilor, nu doar a unora dintre ei, asa cum s-a facut pana acum.
In univsersul nostru, quarkul jos este de doua ori mai greu decat quarkul sus, rezultand in neutroni care sunt cu 0,1% mai grei decat protonii. Cercetatorii MIT au realizat modele ale unor universuri in care quarkul jos era mai usor decat quarkul sus, iar protonii erau cu un procent mai grei decat neutronii. In acest scenariu, hidrogenul nu ar mai fi stabil, dar isotopi mai grei ca deuteriului si tritiumul ar fi stabili. Un alt izotop al carbonului, carbon 14, ar fi si el stabil, la fel ca o variatie a oxigenului. Reactiile necesare vietii ar fi posibile, se spune in materialul de la MIT.
Si desi particulele fundamentale ar fi complet diferite, chimia organica ar fi posibila, cel putin in acest caz.
Dan Bota
