Idiomul crizei – mai vorbit decat maghiara oficiala
Actul prin care edilii maghiari din Tinutul Secuiesc au proclamat maghiara drept limba oficiala in zona cu pricina ar fi trezit resursele nationaliste ale oricarui guvern al Romaniei. Ba ar fi fost chiar o invitatie nesperata de a toca marunt si patriotic o tema care da intotdeauna bine la popor. Ministri cu activitate nula in guverne s-ar fi fost vazut indemnati sa suplineasca lipsa de performanta la slujba cu un discurs gaunos despre patrie si integritate teritoriala. Un afront precum cel savarsit de primarii maghiari vineri, la reuniunea de la Sfantu Gheorghe, ar fi fost intors pe toate partile si morfolit in gura de toti patriotii guvernamentali de serviciu.
Nu si de cei ai lui Emil Boc, despre care ministrul Blaga ne-a spus ca sunt prea ocupati cu criza ca sa-si bata capul cu ce fac maghiarii in ungurimea secuiasca. O atitudine previzibila, de altfel, din partea partenerilor la guvernare, care s-au asigurat ca votul parlamentarilor unguri a facut si va mai face diferenta la trecerea unor legi importante si la netrecerea unor motiuni pe care Opozitia le considera la fel de insemnate. Ungurii pot sa-si oficializeze ce idiom vor ei, guvernantii vorbesc limba mult mai complicata a crizei. Un grai care i-a epuizat deja, dupa un an de zile de dat din maini in speranta ca va intelege cineva ca sunt stapani pe situatie si pe nenorocita asta de limba, din care s-au retinut termenii principali precum criza, somaj, proteste, imprumut, dobanda, datorii, faliment.
Marko Bela adevar graieste cand declara ca nu intelege de ce se face totusi atata taraboi in zona nationalista a Romaniei. Decizia primarilor din secuime – care asteapta neconstitutional sa fie ratificata de catre consiliile locale – ar fi oricum legiferarea unei stari lingvistice de fapt in Tinutul Secuiesc. Este legalizarea situatiei banale din Covasna si Harghita unde maghiarii nu vorbesc romaneste si ar vrea ca romanii sa ia lectii de maghiara.
In plus, cata vreme votul in Parlament si oriunde au nevoie portocaliii sa-si treaca legi si hotarari se face in romaneste, guvernantii nu vor avea o reactie la pretentiile unguresti. Abia cand o sa se voteze in maghiara sau daca Marko Bela va cere vot bilingv in Parlament s-ar putea tensiona situatia. Pana atunci, ungurii vor demonstra ca, la nivel de limba, rosu, alb, verde si oranj sunt culori complementare.
Vifor Rotar
