Luna aprilie in traditia populara (I)
Numele lunii aprilie provine etimologic din verbul latin „aperire” (a deschide) si semnifica „deschiderea” florilor si frunzelor care are loc in cea de-a doua luna a primaverii. Intr-o alta varianta se presupune ca denumirea de aprilie ar avea la baza numele grecesc al zeitei Afrodita , „Aphros ” , sau cel etrusc, Apru , cu atat mai mult cu cat luna aprilie era dedicata in Roma antica zeitatii frumusetii, al carui festival (Festum Veneris et Fortunae Virilis) se desfasura in cea dintai zi a acestei luni. In traditia populara romaneasca , aprilie este intitulat „Prier” , intrucat zilele calduroase ale acestei luni erau considerate „prielnice” inceperii noului an agricol.
Pietrele lunii aprilie diamantul si safirul. Diamantul , supranumit si „piatra inocentei” este un simbol traditional al dragostei inca din antichitatea greceasca semnificand , de asemeni, pacea , fidelitatea , linistea sau serenitatea.Odinioara , se credea ca diamantul il inzestra pe purtator cu farmec si capacitatea de a atrage iubirea celor din jur. In Grecia antica, diamantele erau considerate a asigura invincibilitatea, motiv pentru care erau purtate pe scuturile razboinicilor. Filozoful grec Platon descria diamantele ca fapturi vii, intrupand spiritele celeste. Evul Mediu a consacrat diamantul drept o amuleta pretioasa, gratie careia se putea detecta o otrava strecurata in bautura sau mancare.De fapt, aceasta credinta a fost raspandita pentru a-i impiedica pe lucratorii din minele de diamant sa inghita astfel de pietre pretioase , pentru a le subtiliza.
Pe de alta parte , otrava preferata a lui Catherine de Medici, regina a Frantei din secolul XVI , consta din pudra de diamant , utilizata adesea pentru a-i trimite in ceruri pe dusmanii ei personali.In Evul Mediu occidental , se permitea , la un moment dat , ca diamantele sa fie afisate drept podoabe numai de catre barbati , ca un simbol al curajului si masculinitatii lor.Pentru a nu se face risipa de astfel de pietre rare , in secolul XIII , Louis IX al Frantei , a proclamat ca numai regii pot purta diamante , interzicandu-le cu desavarsire femeilor de orice rang.In secolul XV , in Anglia , inelele cu diamant erau numite , adesea, „inele de inscris” , intrucat indragostitii le foloseau pentru a-si trimite mesaje romantice , afisate pe suprafata geamurilor. O superstitie perpetuata pana in zilele noastre confera diamantelor puterea de a stimula intuitia ; astfel , se crede ca un inel de logodna cu diamant , asezat de catre un pretendent pe degetul unei femei , ii daruieste acesteia capacitatea instinctiva de a sti daca petitorul este barbatul care i se potriveste.Pe de alta parte , diamantul este cadoul traditional pentru a saizecea aniversare a casatoriei.
Safirul , piatra a lunii aprilie specifica traditiilor stravechi grecesti, romane si evreiesti , al carui nume inseamna in limba latina “albastru” , a fost considerata , de-a lungul vremii, ca un remediu de vindecare a mintii si un ameliorator al procesului gandirii .Potrivit persanilor antici , pamantul era asezat pe o gigantica piatra de safir , bolta cereasca fiind o reflectare a albastrului acestei geme.Asemeni, diamantului, safirul era vazut ca un antidot contra otravurilor , motiv pentru care a fost purtat de numerosi regi pe parcursul istoriei. In India , oamenii investesc multi bani in pietrele de safir, intrucat aceasta gema este considerata un puternic simbol al adevarului ,loialitatii sau credintei in dragoste ; conform superstitiei , safirul isi pierde stralucirea atunci cand este purtat de o persoana infidela. Se crede , de asemeni , ca safirul este capabil sa isi concentreze energiile vindecatoare asupra oricarui om , chiar daca acesta nu este constient de actiunea indreptata asupra sa . Potrivit unei stravechi traditii, Moise a primit cele zeci porunci inscrise pe o piatra de safir , fapt ce ii confera acestuia o sacralitate rara in domeniul pietrelor pretioase si semipretioase.Datorita acestui aspect, safirul a fost considerat un fel de piatra divina , extrem de ravnita de familiile regale , nobilime si inalti prelati .
