LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim,
Viata comuna – Tzetan Todorov
Viata comuna – Tzetan Todorov
Se spune ca omul este o fiinta sociala. Dar ce inseamna asta? Care sunt urmarile observatiei banale ca nu exista eu fara tu? In ce consta, pentru individ, constrangerea de a nu cunoaste niciodata decat o viata comuna?
Tzvetan Todorov exploreaza constructia sinelui si ofera o noua perspectiva asupra alteritatii. Daca in secolul al XVII-lea omul era considerat o faptura asociala sau solitara, care nu avea nevoie de altcineva pentru a se simti completa, incepand din secolul al XVIII-lea, odata cu scrierile lui Jean-Jacques Rousseau, perspectiva se schimba radical. Individul isi defineste identitatea doar in raport cu ceilalti, este rezultatul intalnirilor cu ei, aspira la o recunoastere pe care doar acestia i-o pot acorda. Fericirea lui depinde exclusiv de privirea scrutatoare a semenilor sai. Todorov analizeaza implicatiile profunde ale acestei viziuni despre sine si societate in teoriile politice, filozofice si psihanalitice ale lui Adam Smith, Hegel, Georges Bataille, Freud, Melanie Klein si altii, precum si in opera literara a lui Karl Philipp Moritz, Sade si Proust
Saga Gradistenilor – Neagu Djuvara
Ce au fost „boierii mari“ in Tara Romaneasca? Saga Gradistenilor este o cercetare asupra unei familii boieresti si, in fapt, un volum ce priveste istoria institutiilor politice romanesti premoderne. Vom descoperi in ce fel marile familii boieresti si-au dobandit sau si-au pierdut mosiile si, odata cu averile, privilegiile politice si dregatoriile inalte. Cum au fost rand pe rand si mai mult sau mai putin constient, agentii aproape exclusivi a trei influente straine, determinante in domeniul culturii: cea slavona, in primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greaca, apoi turco-fanariota, in secolele XVII-XVIII, la urma cea franceza in secolul al XIX-lea si inceputul celui de al XX-lea. Cum au incheiat aliante de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile si din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol insemnat in transmiterea numelui. Cum ei, boierii, au fost promotorii modernizarii Romaniei ca revolutionari, reformatori, oameni politici. Cum, catre sfarsitul veacului al XIX-lea, cand sarcina guvernarii Romaniei este preluata de burghezia nationala, neamul Gradistenilor (la carui ultim reprezentant este, se pare, chiar autorul) se stinge in dureri: moarte timpurie, sinucideri, copii din flori, alienatie mentala.
V.R.
