SARBATORI PASTORALE la sfarsit de aprilie (I)
Sfarsitul lunii aprilie este marcat in calendarul popular drept perioada propice sarbatorilor legate de una dintre ocupatiile principale ale taranilor de deal si de munte, si anume, pastoritul.
La final de aprilie, oile, dar si alte animale din ograda gospodarului, precum boii, taurii si caii, joaca un rol important in credinta folclorica si urca acum pe scena satului prin tot felul de ritualuri pastrate cu sfintenie de cei cu frica de D-zeu.
Luna aprilie inseamna timp favorabil, prielnic holdelor si turmelor de vite. Cand vremea e inselatoare, cu timp friguros si secetos pentru semanaturi, aprilie anunta saracia si i se spune Traista-n Bat. In aceasta perioada au loc o serie de activitati specifice pastoritului: se formeaza turmele, se tund oile inainte de a fi urcate la munte, se construieste sau se repara tarcurile si oboarele pentru vite.
Toata luna lui aprilie este marcata de o serie de sarbatori, unele cu data fixa (Ziua Pacalitului, Antipa, Sangiorzul Vacilor, Sangiorz, Marcul Boilor) si altele cu data mobila (Lazarelul, Mosii de Florii, Floriile, Joimari, Pastele, Pastele Blajinilor, Matcalaul, Ropotinul Testelor si altele), care cuprind numeroase obiceiuri si practici traditionale grupate in doua scenarii rituale de innoire a timpului: Pastele si Sangiorzul.
Inceputul anului pastoral este, de fapt, o perioada de timp marcata de mai multe sarbatori: Sangeorzul vacilor, Alesul, Masura oilor, Marcul Boilor, Armindenul, Ispasul, etc.
Masura oilor (sambra oilor, arietul, ruptul sterpelor, boteiul oilor) este unul dintre cele mai importante momente din calendarul popular, care a primit de-a lungul timpului o semnificatie deosebita, transformandu-se intr-o adevarata sarbatoare pastorala.
De cativa ani aceasta manifestare are loc, in satele muresene in care pastoritul mai pastreaza din farmecul de alta data, mai ales dupa data de 10 mai. Masura oilor este precedata de unele activitati practice – inchiderea tarinilor, construirea sau repararea stanelor, intarcatul mieilor, alegerea oilor sterpe, tunsul oilor si al berbecilor, precum si de o serie de activitati care tin de aspectele juridice ale acestei indeletniciri – asocierea proprietarilor de oi, insemnarea oilor, angajarea ciobanilor, arendarea suprafetelor pe care se va pasuna, plata pasunatului etc).
In ziua stabilita pentru aceasta sarbatoare, se masura si se cresta pe rabojul de lemn laptele de la oile fiecarui sambras, dupa care se calcula cantitatea de branza cuvenita la spargerea stanei, numita alesul sau rascolul.
