In Educatie, gaina batrana nu face neaparat lectia buna
Dupa ce diriguitorii Romaniei vor renunta la flasneta cu invatamantul gratuit, instructia mioritica va ramane la fel de scumpa ca pana acum. Parintii au descoperit de multisor ca educatia in Romania este lejer scumputa, in dosul acestui paravan de carton strepezit, molfait pe rand de personajele care s-au perindat pe la varful sistemului. Invatamantul costa fix o caruta de bani, pe care mama si tata ii scot din buzunar fara sa cracneasca ori de cate ori duduile de la catedra fac sedinta de parintii de milogeala pentru fondul clasei, scolii, dotari, chiar investitii de oarece anvergura. La reuniunile cu parintii duci instinctiv mana la portofel, ca s-o scutesti pe diriginta sa reia de fiecare data aceeasi explicatie plictisitoare despre cat de nedotata e scoala unde invata copiii tai si cat de multe ai putea face tu pentru ea daca-ti pasa de viitorul odraslei. Si iti pasa de fiecare data. Implicarea asta genitoriala te costa la finele anului, sa nu zic al ciclului de instructie, o suma frumusica, cu care i-ai fi putut plati copilului cursuri la o scoala privata, cu investitiile gata facute.
Pe de alta parte, nu-mi dau seama cum naiba s-a pierdut interesul pentru scoala clasica si devine parte din eticheta sa-ti inscrii odorul scolar la privat. Sau macar sa-l dai la un afterschool, unde ala micu se distreaza mai tare nu facand neaparat lectiile imediat dupa ore cat profitand de plimbarea de relaxare in parc sau servitul mesei in compania colegilor de clasa, care au renuntat pana si la sandviciul strivit intre caiete si cu mai nimic inauntru, cu care am crescut – si chiar am mai invatat cate ceva – noi astia old school.
Ziceam de costurile ascunse ale scolii romanesti. Dar a zis-o si Comitetul pentru drepturile copiilor de la ONU, care a cerut ritos invatamantului fiscal practicat la noi sa inceteze cu odioasele hidden costs. Banii despre care nu ti se spune nimic la inceput si pe care ii tot dai pe masura ce ti se spulbera iluzia educatiei gratuite in care te-a leganat sistemul comunist, care macar aici se tinea de cuvant.
Acum, dupa ce ONU insasi i-a surprins pe directori si diriginti cu mainile adanc in buzunarele parintilor,. poate ca vor prinde curaj si ultimii sa ceara socoteala duduilor – unele respectabile, ce-i drept – de la catedre. Nu doar pentru haiducia pecuniara pe care o practica, cat pentru calitatea instructiei de la clasa. O fi adevarat ca manualele contin pasaje cretine, formulari invechite sau pur si simplu greseli groase si inacceptabile. Dar la catedra se afla un angajat al sistemului, a carui preocupare ar trebui sa fie educarea si livrarea catre elevi a unor cunostinte netarate de graba, plictisul sau dezinteresul facatorilor si evaluatorilor de manuale. Acreala si scofalcirea educationala ale unor doamne profesoare cu coc si voce pitigaiata sunt la fel de adevarate si scandaloase ca dansurile lascive pe catedra ale unor gasculite de-a X-a goale-n cap si aproape goale la trup, care isi posteaza apoi pe Internet ispravile. Astea macar sunt tinere si necoapte la mansarda, dar primele n-au nicio scuza pentru fezandarea intelectuala la care au ajuns dupa prea mult purtat de catalog sub brat.
Vifor Rotar
