Hidroelectrica trage grav in jos economia Romaniei
Pentru cele 2,44 miliarde de lei imprumutate de Hidroelectrica, la bancile care au acordat creditele vor trebui sa blocheze anul acesta provizioane de 100%, bani care nu vor mai putea fi folositi pentru finantari, spun analistii din domeniu. Intrarea in insolventa a companiei energetice creste insa riscul asociat creditelor bancare si la alte societati de stat cu probleme.
Ca urmare, bancherii vor fi nevoiti sa constituie provizioane si la acestea, chiar daca intr-o proportie mai mica. Provizionarea cu 100% ar fi destul de incomoda pentru banci, deoarece majoritatea institutiilor care au creditat Hidroelectrica si restul companiilor de stat sunt marile banci prezente in Romania, cele austriece si franceze, carora nu li se mai reinnoiesc liniile de finantare de la bancile-mama. O scrisoare de confort din partea statului catre aceste banci ar fi dupa aceea judecata de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care poate indulci „sentinta”, coborand nivelul de provizionare mult mai jos sau spre zero.
O astfel de masura ar reduce destul de mult din pierdere, cu atat mai mult cu cat pierderile bancilor din cauza constituirii de provizioane nu se opresc aici. In mod normal, odata cu intrarea in insolventa a unei companii de stat, bancile sunt obligate sa reanalizeze si celelalte contracte similare aflate in derulare si sa constituie din nou provizioane, de aceasta data mai mici, in functie de ratingul clientului, de nivelul datoriei etc.
Impreuna cu Hidroelectrica, alte cinci companii de stat, dintre care una aflata deja in administrare speciala (Oltchim), datoreaza bancilor peste 7 miliarde de lei. La un nivel minim de 10% al provizioanelor la cele neajunse inca in lichidare, totalul sumelor pe care bancile le vor bloca anul acesta depaseste 700 milioane de euro. Iar aceste cifre nu iau in calcul si datoriile CFR SA sau ale Postei Romane, nedate inca publicitatii. Potrivit acelorasi analisti, pierderile vor lovi nu doar bilanturile bancilor, ci si intreaga economie. Limitand accesul oricum precar la finantare si scumpind costul viitor al creditelor, vor afecta, in final, cresterea economica a tarii, pe care analistii o previzioneaza acum aproape de zero in 2012. Odata declansata procedura de insolventa in cazul societatii de stat Hidroelectrica, presiunea pe cash s-a mutat in sistemul bancar.
Cum acordarea unor garantii de stat este exclusa din start (ar fi considerate ajutor de stat, plafonul este oricum depasit, iar sumele garantate s-ar duce in deficitul bugetar), gestionarea situatiei de la Hidroelectrica devine foarte spinoasa. Practic, in cazul Hidroelectrica guvernantii vor trebui sa dovedeasca o adevarata arta pentru ca bancile sa poata iesi fara pierderi din aceasta ecuatie.
Pe de o parte, bancile nu pot cere scadentare anticipata, dar statul poate oferi un program de compensare de taxe sau poate oferi plata cu preponderenta si foarte rapida a creditelor din incasarile curente ale Hidroelectrica.
O alta varianta pe care ar putea sa o agreeze bancile cu statul este scrisoarea de confort, care seamana cu o garantie a statului, dar are o forta juridica limitata. In tot acest joc pe sarma, miza este de fapt constituirea de provizioane de catre banci. In mod normal, cand o societate intra in insolventa, prudenta obliga bancile comerciale sa provizioneze creditele acordate acelei societati in proportie de 100%.
Totusi, legea le permite sa faca provizioanele dupa inregistrarea primelor restante la plata. De asemenea, este foarte probabil ca totalul creditelor acordate de banci companiei Hidroelectrica, de 2,44 miliarde de lei (circa 548 de milioane de euro) sa trebuiasca sa fie provizionate integral acum sau mai tarziu.
S.D.
