Junii au invartit horele la Sargu si au cantat Troparul Invierii
Originile jocului stramosesc din Scheii Brasovului se pierd in negura timpurilor; locuitorii din suburbia Brasovului au pastrat cu tenacitate traditia jocului in conditiile in care, cel putin in ultimele trei sute de ani, cadrul in care au vietuit a fost unul cu desavarsire urban
Tinerii din Cacova au coborat duminica dimineata in Prund, in frunte cu serjile si cu o formatie, anume tocmita pentru aceasta zi. In fata Bisericii Sfantul Nicolae tinerii au jucat hora in Prund si au ucat la Sargu (la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde au cantat Troparul Invierii, au reluat ritualul horei si al aruncarii buzduganului, inainte de a pleca dupa fete (baiate, cum li se spune in Schei).
Aducerea fetelor la joc a avut loc la orele 14.00 pe platoul din fata Crucii de la Sargu. Perechile de tineri au intrat prin cele doua porti amenajate de organizatori, apoi dupa ce fiecare pereche a incojurat bradul in aplauzele multimii, toti tinerii s-au prins intr-o hora, pentru a continua cu toate jocurile traditionale pe care toti brasovenii si scheienii trebuie sa le cunoasca: braul, breaza, ardeleana, sarba si brasoveanca.
Jocul stramosesc organizat de Tinerii din Cacova este unul dintre rarele momente cand brasovenii pot vedea vechiul port al Junilor Rosiori din Cacova, cu vechea caciula cu toc, care imita caciula purtata de Mihai Viteazul.
Originile jocului stramosesc din Scheii Brasovului se pierd in negura timpurilor; locuitorii din suburbia Brasovului au pastrat cu tenacitate traditia jocului in conditiile in care, cel putin in ultimele trei sute de ani, cadrul in care au vietuit a fost unul cu desavarsire urban, caracterizat prin viata social-economica urbana in care predominau ocupatiile specifice mediului orasenesc (mestesuguri, comert, servicii).
Numit de cacoveni “Jocul stramosesc al tinerilor din Cacova” sau “Jocul de la Sargu” acest eveniment traditional este atestat inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea dupa cum aflam din relatarea facuta de mama etnografului Gh. I. Pitis, un izvor pretios in care mama etnografului povesteste despre cum era jocul in perioada cand iesise dansa la joc, adica in prima jumatate a secolului jurul anului 1830:
„[…] or de 24 de ani eram cand m-am maritat, caci pe atunci, spune dansa mai departe, pe atunci nu se marita (sic!) fetele asa de tinere ca acum, de aceea vedeai pe la hora, cand se facea, tot fete in putere, inalte si voinice[…] Si se facea si atunci ca si acum joc la noi pe Tocile in „Pajistea a Mare”, pe Cacova se facea langa Sargu” si pe Coasta la Crucea Musicoiului” si la joc venia fete si neveste si feciori si oameni insurati de juca si multa lume se uita.”
Acest izvor este considerat prima atestare scrisa a „jocului din Cacova”.
Vifor Rotar
