Efectul Basescu se vede si in The Economist
,,Scoala creaza tampiti” ii spunea ilustrul nostru presedinte suspendat filosofului lichea Liiceanu in urma cu cativa ani. Dilema daca scoala romaneasca scoate idioti pe banda rulanta sau oameni de mare valoare intriga si presa occidentala. PublicaÅ£ia britanică The Economist îÅŸi exprimă pe editia sa online nedumerirea faţă de situaÅ£ia învăţământului din România, având în vedere că un elev de liceu din doi a picat Bacalauraureatul, iar pe de altă parte, din România ajung în străinătate unele dintre cele mai luminate minÅ£i din lume. Asta deoarece in România este Å£ara în care se nasc cele mai strălucite minÅ£i din lume. Aici, rata copiilor superadotaÅ£i este dublă faţă de media mondială, remarcă The Economist.
Această ciudăţenie îi intrigă pe cei din afară, care nu mai înÅ£eleg ce se întâmplă cu standardele învăţământului românesc. ReuÅŸitele sunt văzute însă ca efect al muncii individuale combinată uneori cu ajutorul unui profesor bun, ÅŸi nu ca rezultat al unui sistem de educaÅ£ie eficient, este una dintre concluziile pe care le trage prestigioasa publicaÅ£ie britanică. Aceasta mai constată că opÅ£iunile celor care iau Bacalaureatul sunt, practic, două: să plece din Å£ară pentru a studia la universităţi de prestigiu din străinătate sau să rămână în România ÅŸi să se lupte mai departe cu un sistem de educaÅ£ie precar. "MulÅ£i dintre cei care ajung la studii în ţări străine rămân acolo după absolvirea facultăţii, îÅŸi iau o slujbă ÅŸi trăiesc ca imigranÅ£i pentru tot restul vieÅ£ii lor. Fenomenul a luat amploare în România mai ales de când Å£ara a aderat la Uniunea Europeană.
Taxele universitare s-au redus atunci substanÅ£ial pentru studenÅ£ii români, iar permisele de muncă s-au obÅ£inut cu mai multă uÅŸurinţă", mai scrie The Economist, adăugând că "tinerii care au optat pentru reîntoarcerea în România după absolvirea studiilor în străinătate sunt în general mult mai bine calificaÅ£i decât cei care au studiat în Å£ară". Pe de altă parte, aceÅŸti tineri care se întorc în România sunt plătiÅ£i mai prost decât în străinătate, acesta fiind ÅŸi motivul pentru care unii dintre ei se reîntorc în străinătate.
România este cotată ÅŸi ca Å£ara în care se nasc unele dintre cele mai strălucite creiere din lume, rata copiilor cu calităţi intelectuale deosebite fiind de două ori mai mare decât media din întrega lume, mai scrie The Economist. În iulie, România ieÅŸit pe locul I în Europa la Olimpiada InternaÅ£ională de Matematică ÅŸi pe locul 10 în primele 100 de ţări din toată lumea. În schimb, niciuna dintre universităţile din România nu a intrat în topul 500 internaÅ£ional.
Tot în România, după căderea comunismului în 1989, Ministerul EducaÅ£iei ÅŸi-a schimbat ministrul de 19 ori. Fiecare ministru care s-a succedat în fotoliul EducaÅ£iei a cerut vehement reformă, însă viziunea diferită a fiecăruia dintre ei a provocat confuzie.
Unul dintre motivele eÅŸecului învăţământului românesc este ÅŸi lipsa de fonduri. De pildă, anul acesta, bugetul pentru învăţământ a scăzut la 3,6%, din PIB, în timp ce media europeană este de 5% din PIB. Un alt motiv este corupÅ£ia din sistem, mita devenind un mijloc de promovare pentru mulÅ£i dintre studenÅ£i. Un alt motiv este sărăcia, numărul copiilor care abandonează ÅŸcoala triplându-se în 2000-2007, potrivit UNICEF, iar criza financiară instalată în 2008 a agravat situaÅ£ia. AÅŸa că nu e de mirare că profesorii calificaÅ£i care sunt plătiÅ£i cu mai puÅ£in de 400 de euro pe lună îÅŸi abandonează meseria ÅŸi sunt înlocuiÅ£i cu alÅ£ii slab calificaÅ£i, începători.
Dar în timp ce învăţământul de stat se luptă cu sărăcia, unele dintre universităţile particulare scot profituri uriaÅŸe, mai constată The Economist, pentru că aceste aÅŸa-numite "fabrici de diplome" primesc în fiecare an un mare număr de studenÅ£i ÅŸi, de regulă, calitatea învăţământului din aceste instituÅ£ii este sub nivelul celor de stat.
I.R.
