CE STIE BASESCU DESPRE ROMANII DIN UNGARIA?
In mod sigur presedintele suspendat habar n-avea despre acest subiect,ce ar trebui privit cu serioasa ingrijorare de liderii romani. Altfel dl. Basescu nu se lansa in explicatii cel putin bizare intr-un interviu acordat pentru "Vocea Rusiei", care ii ridicase o minge la fileu in legatura cu minoritatea romanilor din Ungaria,complet uitati de tara mama.
Iata fragmentul cu pricina:
Vocea Rusiei: Vreau să vă întreb deschis, pe dumneavoastră într-adevăr v-a susÅ£inut în timpul referendumului Viktor Orban?
Traian Băsescu: AfirmaÅ£ia lui a părut a fi una în favoarea mea ÅŸi tradiÅ£ional eu ÅŸi Viktor Orban ne susÅ£inem în alegeri. Åži eu am îndemnat românii din Ungaria, cetăţeni ungari de etnie românească, să voteze FIDESZ-ul la alegerile trecute. În plus, trebuie să recunosc, cu Viktor Orban am o relaÅ£ie ÅŸi în afara politicii.
Cam ce ar trebui sa stie dl.Basescu, macar la nivel de informatie elementara, despre minoritatea romanilor din Ungaria: asuprita,umilita ,lipsita de drepturi elementare ,deznationalizata cu brutalitate mai ales in ultimii100 de ani, cand romanii au fost asimilati si decimati etnic fara mila! Iar FIDESZ, condus de Orban Viktor – un nationalist sovin ce se vrea un nou amiral Horthy, "eliberator" al maghiarilor din secuime, este azi principalul artizan al raului!
Datele istorice si statistice referitoare la trecutul populatiei din stânga si dreapta Tisei înfatiseaza elementul românesc ca fiind resfirat peste aceasta întindere vasta de ses înca din Evul mediu.
Pe timpul cât zona Pustei a fost supusa stapânirii turcesti (1526-1699) au avut de îndurat si românii alaturi de iobagii unguri un sir nesfârsit de greutati. Luptele continui purtate în aceste parti aproape un veac si jumatate, apoi nenumaratele impozite în natura si în bani pe cari au fost nevoiti sa le plateasca toti locuitorii supusi steagurilor Semilunei, au nimicit o parte dintre românii si ungurii asezati prin satele acestui ses. Cu toate greutatile ocupatiei turcesti, elementul românesc situat in sesul din stanga Dunarii,dar mai ales din Campia Tisei s'a pastrat în tot cursul Evului mediu nu numai la sate, ci si în orase.
Despre românii asezati în centrele urbane fac pomenire mai multe acte publice ale oraselor si îndeosebi procesele verbale redactate în sedintele sfaturilor acestor localitati, în cari întâlnim de mai multe ori discutata problema românilor din aceste parti.
Unele "sfaturi" – ca de pilda cel al orasului Debreczen – tinut la 28 Aprilie 1697 – hotarasc: "Sârbilor si Românilor sa nu le fie îngaduita cumpararea de case, nici Ungurii sa nu le poata vinde acestora, ci ei sa locuiasca în bordee, ba nici bordee sa nu-si faca mai mult". Conscrierea populatiei din orasul Debreczen aminteste la acest sfârsit de veac si populatia românilor care erau de mult asezati aci. Întâlnim insa frecvent o populatie româneasca si prin alte sate si târguri , îndeosebi în asa numita regiune a "haiducilor",incercand sa reziste maghiarizarii.
Principii ardeleni trecuti la calvinism au încercat în mai multe valuri sa converteasca românii asezati pe teritoriul judetelor Bihor, Hajdu si Szabolcs,Szeged, spre noua învatatura. Diferite sinoade calvinesti tinute în centrele mai importante mai ales din stânga Tisei, în tot cursul veacurilor XVI-XVII, trateaza în mai multe rânduri problema calvinizarii românilor, "desemnând persoanele, care aveau sa fie învestite cu titlul de pastor, adeca de preot pentru localitatile românesti".
Propaganda antiortodoxa facuta cu mare intensitate timp de aproape doua veacuri printre românii acestor judete, ca si printre acei care se aflau resfirati prin alte localitati ale Pustei, începând din tinutul Nyrsegului si pâna la Szeged a avut urmari fatale pentru neamul nostru. Cei mai multi dintre românii satelor si târgurilor s'au calvinizat, pierzându-se pentru totdeauna în masa ungureasca.
Datele istorice si statistice referitoare la populatia din campia Tisei, ajung din ce în ce mai numeroase în veacul al XVIII-lea. Dupa aceste izvoare, vedem ca românii erau risipiti peste toata întinderea sesului, – trecând sub forma de pastori, agricultori, si mai târziu de negustori – pâna în tinutul dintre Dunare si Tisa sau chiar pâna dincolo de Dunare.
În veacul al XIX-lea,Statul unguresc a intensificat lupta de deznationalizare a populatiei românesti, având ca obiectiv principal tocmai pe Românii din câmpia Tisei .care numara atunci peste 250.000 ! Lupta a fost purtata de stat pe toate caile si cu toate mijloacele, iar rezultatul ei a fost ca multi dintre fratii nostrii risipiti peste suprafata acestui ses, au fost înghititi si contopiti în masa ungureasca.
In ciuda opresiunii , datorita acestei dezvoltari agricole,in secolul XIX satele cu numerosi români din sesul Tisei si-au schimbat înfatisarea.Aspectul general a ajuns mai ordonat, s'au deschis drumuri largi si drepte. Pamântul arabil fiind asezat departe de vatra, a îndemnat pe românii din acest ses sa dezvolte o agricultura roditoare .
Numarul românilor, imputinati si risipiti prin judetele sesului Tisei, asimilati in buna masura, este probabil sub 40.000 – 50.000 de suflete. Ultimele recensaminte ale populatiei,au fost insa mistificate jenant. Oficial numarul acestora este sub 20,000!
Pentru cunoasterea vietii lor spirituale ca si pentru studierea manifestarilor legate de viata lor materiala, este necesar sa fie sprijinite, sub toate aspectele prin mentinerea insulelor etnice românesti ramase departe peste granitele României, unde astazi fratii nostri se confrunta cu nespus de mari greutati pentru a-si apara fiinta etnica.
Despre care Basescu habar nu are!
