Sfanta Paraschiva – o zeita de hotar intre vara si iarna pastorala
Vinerea Mare sau Sfinta Paraschiva a preluat si functia zeitei de hotar intre vara si iarna pastorala. In aceasta perioada se deschideau tarinele pentru pasunatul devalmas, se intensificau pregatirile pentru pornirea turmelor la iernat, activitate intilnita inca in Cimpia Romana, Baltile si Delta Dunarii, Cimpia Tisei. Pe atunci se angajau ciobanii pentru noul sezon pastoral, se slobozeau berbecii in turmele de oi, se deschideau vestitele tirguri unde se valorificau produsele pastorale si altele. La incheierea ciclului, pe 27 octombrie, in unele zone ale tarii se serbeaza o sfinta Parascheva care, impreuna cu cea de pe data de 14 octombrie, formeaza o sarbatoare dubla numita Vinerelele. Aceste zile sunt, de fapt, si hotarele timpului consacrat ritualurilor specifice inceputului de an sau de anotimp pastoral cu punctul culminant de Sanmedru.
Numele Cuvioasei Parascheva inseamna, in limba greaca "Vineri", iar, in viziunea unor cercetatori, "Sfanta Vineri" ar proveni din cultul zeitei romane Venus, "o divinitate justitiara" prin execelenta. La randul lui, folclorul romanesc i-a atribuit, de-a lungul timpului, semnificatii noi, unele transformate in practici religioase, altele, in superstitii batranesti. Ziua "Sfintei Vineri de Toamna", cum mai este numita in popor, este praznic al mortilor pomeniti, motiv pentru care se impart lipii, vin si must nou. Praznicul impune insa si interdictii in aceasta zi, pe care oamenii satelor continua sa le respecte. La tara, batranii nu faceau nici focul in aceasta zi. De asemenea, pe 14 octombrie nu se spala si nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mana. Fetele tineau la aceasta superstitie pentru a ramane cinstite, iar batranii, pentru belsug. Ea apare in vise si impartaseste leacuri populare celor bolnavi sau ii atinge cu toiagul pe cei care nu respecta avertismentele ei. De Sfanta Paraschiva se tine post, dar nu se consuma pepene rosu si poame negre. Tot in aceasta zi se poate prezice vremea: daca ziua de 14 octombrie este frumoasa sau mohorata, tot asa vor fi si celelalte sarbatori de peste an. Iar daca zilele de toamna de pana acum nu au fost ploioase, este semn ca iarna se va lasa curand. Pentru anticiparea vremii, oamenii se ghidau dupa semnificatii pastorale. In functie de cum dorm oile in stana: adunate una langa alta, este semn de iarna grea.
Numita "luminatoarea casnica a Moldovei", ea este cea mai batrana sfanta dintre surorile ei, care protejeaza femeile casatorite si pe care le ajuta la nastere, care casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice. In mitologia romaneasca, "Sfanta Vineri" este o divinitate intransigenta, justitiara, este imaginata in chip de vaduva foarte batrana si aducatoare de napasta, iar cand devine ocrotitoare, poarta chipul unei batrane veghetoare la sanatatea oamenilor si la fertilitate.
Sfanta Parascheva este ocrotitoarea celor aflati in nevoi, “daruitoarea” celor in necaz, a celor care isi deschid sufletul in fata moastelor sale si se roaga cu sinceritate si credinta. In folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri care ajuta tinerele sa se casatoreasca cu cel harazit de Dumnezeu, care inlesneste nasterea femeilor casatorite si ia sub aripa sa protectoare animalele salbatice.
