Crin Antonescu la Madrid – interviu in El Mundo
PreÅŸedintele Senatului României, Crin Antonescu, efectuează în aceste zile o vizită oficială în Spania, ÅŸi a avut deja o reuniune cu omologul său, preÅŸedintele Senatului spaniol, Pío García-Escudero Márquez. Cotidianul El Mundo publică joi un amplu interviu realizat cu Antonescu înainte de această întâlnire, aminteÅŸte în ce climat politic a ajuns PNL la conducerea ţării, în coaliÅ£ia cu PSD, comentează că nimic nu este previzibil în România ÅŸi alege titlul materialului din afirmaÅ£iile preÅŸedintelui Senatului, care nu-ÅŸi poate închipui ce s-ar fi petrecut în Spania dacă salariile ar fi scăzut ca în România.
Crin Antonescu a declarat pentru El Mundo că Å£ine la promisiunile făcute în faÅ£a electoratului, însă nu se teme că a pierdut încrederea acestuia după ce nu s-a retras din politică, în urma revenirii preÅŸedintelui Traian Băsescu la Cotroceni, întrucât acesta nu a câÅŸtigat referendumul din vară, ÅŸi 88% dintre cei care au votat au vrut să nu mai fie ÅŸeful statului.
DeÅŸi îl consideră vinovat pe preÅŸedintele Băsescu pentru divizarea din societatea românească, Antonescu explică ÅŸi faptul că românii, pasionaÅ£i de chestiunile politice, au făcut ca tensiunile să nu degenereze, astfel că pluralismul ÅŸi diversitatea părerilor să fie pe deplin acceptate ÅŸi practicate.
"Este probabil lucrul cel mai de preÅ£ pe care l-am învăţat în ultimii 20 de ani. Alegerile /din 9 decembrie, n.r./ ar asigura o majoritate parlamentară solidă", a mai spus el. În legătură cu momentele tulburi în care USL a încercat destituirea preÅŸedintelui Băsescu, preÅŸedintele Senatului susÅ£ine că "nu noi am fost cei care am ales când'. "Grija noastră de atunci, când guvernul nu avea decât două luni în funcÅ£ie, era exact asta – guvernul. AcÅ£iunile lui Băsescu au fost cele care ne-au determinat acÅ£iunile. Suspendarea din parlament ÅŸi referendumul care a urmat nu au constituit decât expresia unei crize deja existente".
În opinia lui Antonescu, numai scrutinul din decembrie va fi în măsură să clarifice această problemă, însă este nevoie ÅŸi de modificarea ConstituÅ£iei, pentru a lămuri care sunt competenÅ£ele preÅŸedintelui ÅŸi cele ale guvernului.
Despre lupta împotriva corupÅ£iei, Antonescu a declarat pentru cotidianul spaniol că sistemul juridic din România funcÅ£ionează normal, însă a rămas, din nefericire, problema corupÅ£iei. "Acesta a fost unul dintre caii de bătaie, când eram în opoziÅ£ie. Băsescu s-a prezentat vreme de opt ani drept un campion al luptei împotriva corupÅ£iei, însă aceasta a crescut pe durata mandatului său", spune preÅŸedintele Senatului. "Aceasta este percepÅ£ia pe care o au cetăţenii, este concluzia la care se ajunge după o analiză atentă a cheltuielilor banului public ÅŸi, în timp ce se observă prosperitatea unora dintre grupurile politice, apropiate preÅŸedintelui ÅŸi fostului guvern, starea materială a cetăţenilor a scăzut dramatic", a mai explicat el.
Întrebat dacă el consideră că Europa este corectă cu România, Crin Antonescu răspunde că din punct de vedere tehnic, România ÅŸi-a respectat obligaÅ£iile, însă în privinÅ£a criteriilor politice, aÅŸa cum ar fi corupÅ£ia sau siguranÅ£a la frontiere, apar problemele. "Fără să acuz Europa că nu este dreaptă, cred că România a respectat criteriile prezenÅ£ei în zona Schengen. De fapt, asta cred ÅŸi mulÅ£i oficiali din Uniunea Europeană, inclusiv preÅŸedintele Comisiei ÅŸi reprezentanÅ£i ai FranÅ£ei, Spaniei ÅŸi Italiei, care au spus acelaÅŸi lucru. Iar problemele vin mai ales din partea Olandei", spune Antonescu în interviul pentru El Mundo.
În ciuda protestelor din stradă de la începutul anului, împotriva măsurilor de austeritate, în România s-a menÅ£inut calmul social, iar Antonescu susÅ£ine că totul se explică prin tradiÅ£iile ÅŸi cultura româneÅŸti. "Niciodată nu au avut loc proteste publice masive. Asta este bine pentru că se evită tensiunile politice, însă trebuie să învăţăm că dacă oamenii nu ies în stradă, asta nu înseamnă că nu sunt nemulÅ£umiÅ£i", spune el, adăugând: "Încerc să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Spania, în Grecia sau FranÅ£a dacă ar fi avut un referendum ca la noi, unde 90% din populaÅ£ie a votat într-un sens, însă rezultatul a fost interpretat în cel opus. Åži pot să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Grecia sau Spania dacă toate salariile funcÅ£ionarilor ar fi fost reduse dintr-o dată cu 25%. Probabil că acolo asta nu s-ar fi permis niciodată".
În privinÅ£a măsurilor de austeritate, Antonescu recunoaÅŸte că întreaga Europă se confruntă cu reducerea cheltuielilor publice, însă crede că deciziile guvernării anterioare au fost greÅŸite ÅŸi profund nedrepte din punct de vedere social.
"Nu este admisibil ca atunci când se reduc salariile ÅŸi pensiile, în mod dramatic, să crească tocmai cheltuielile birocraÅ£iei guvernamentale. Planul nostru este foarte simplu", mai spune Antonescu: "să gestionăm eficient cheltuielile publice, să căutăm soluÅ£ii economice pentru a dezvolta sectorul privat ÅŸi să reducem drastic corupÅ£ia administrativă".
În acelaÅŸi timp, el nu uită să menÅ£ioneze că există multe alte probleme, aÅŸa cum sunt cele ale sutelor de mii de români care munceau în afara ţării, unde primeau salarii relativ bune, iar banii ajungeau direct sau indirect în România. "Am avut iluzia prosperităţii ÅŸi o mare parte din creÅŸterea economică din vremea aceea nu avea de fapt o bază solidă. Odată cu venirea crizei, mulÅ£i au revenit, pentru că nu mai au de lucru în afară. Iar acum sarcina noastră este să creăm mai multe locuri de muncă pentru aceste persoane", consideră Antonescu.
RelaÅ£iile dintre Spania ÅŸi România, din acest punct de vedere, nu se reduc însă la imigraÅ£ie, datorată românilor de aici, consideră el. "Spania a fost ÅŸi este în continuare un extraordinar model de succes, din punct de vedere economic, democratic ÅŸi din punctul de vedere al modelului comunităţilor autonome spaniole. RelaÅ£iile nu se reduc la imigraÅ£ie, avem multe în comun. Toată lumea trebuie să înveÅ£e cum s-a confruntat Spania cu clipe dificile, precum războiul civil sau dictatura, pentru a ajunge la echilibrul social ÅŸi apropierea dintre oameni".
Pe de altă parte, el arată că formaÅ£iunea din care face parte, Partidul NaÅ£ional Liberal, se află mai la dreapta decât liberalii europeni în general, cu o componentă mai conservatoare, ÅŸi priveÅŸte cu interes către Partidul Popular European, al cărui program politic prezintă multe asemănări – în ciuda faptului că grupul din PE l-a apărat pe preÅŸedintele Băsescu.
De asemenea, Antonescu recunoaÅŸte că el crede că va fi următorul preÅŸedinte al României, deÅŸi nu consideră că este esenÅ£ial. "Mie îmi pasă de România, de o Europă prosperă, liberă, deschisă ÅŸi solidară. După atâÅ£ia ani sub regimul comunist, asta vrem noi, românii. În ultimii 20 de ani, în ciuda greutăţilor, am progresat pe această cale, iar grija noastră ÅŸi a multora de la putere este să păstrăm această Europă pe care am creat-o", încheie el.
