CUM ISI TERFELESC POLITICIENII ROMANI IMAGINEA TARII LOR PESTE HOTARE (I)
Recentele "evenimente" din România, manipulate in buna masura de la Bucuresti, au creat o imagine cu totul negativÇŽ acestei ţǎri în mas-media internaÅ£ionalÇŽ ÅŸi în rândul multor oameni politici din Europa ÅŸi din SUA.
In iulie-septembrie 2012, România a devenit subiectul predilect al mass-mediei internaÅ£ionale, care susÅ£inea cÇŽ în aceastÇŽ Å£arÇŽ a avut loc o… loviturÇŽ de stat ÅŸi a fost pusÇŽ în pericol existenÅ£a regimului democratic. Se mai afirma cÇŽ situaÅ£ia era cu atât mai inacceptabilÇŽ, cu cât România este un stat membru al Uniunii Europene ÅŸi al NATO. Ca urmare, trebuia sÇŽ se acÅ£ioneze energic pentru restabilirea democraÅ£iei ÅŸi asigurarea funcÅ£ionÇŽrii instituÅ£iilor îndependente, mai ales a JustiÅ£iei ÅŸi a CurÅ£ii ConstituÅ£ionale.!!
O asemenea situaÅ£ie nu a fost unicÇŽ în istoria României. De-a lungul timpului, imaginea externÇŽ a ţǎrii a fost mereu controversatÇŽ, datoritÇŽ campaniei externe, dar ÅŸi a politicienilor români.
Intr-o conferinţǎ Å£inutÇŽ în 1926,N. Iorga afirma: “Nu se ÅŸtie îndeajuns ce formidabilÇŽ e propaganda ungureascÇŽ contra noastrÇŽ astÇŽzi ÅŸi cât de adânc pÇŽtrunde pretutindeni, ce oameni de seamÇŽ din toatÇŽ lumea ajung sÇŽ se convingÇŽ cÇŽ noi suntem niÅŸte barbari rÇŽpitori, balcanizatorii unor teritorii care revin Coroanei Sfântului Stefan. O sÇŽ ne întâlnim cândva cu rezultatele acestei propagande ÅŸi o sÇŽ ne muÅŸcÇŽm mâinile pânÇŽla sânge pentru cÇŽ facem economii unde nu trebuie ÅŸi unde trebuie sÇŽ n-avem curajul sÇŽ o facem, fiindcÇŽ întâlnim pretutindeni partizani politici”. AceastÇŽ campanie împotriva României era desfÇŽÅŸuratÇŽ cu sprijinul guvernului de la Budapesta de ungurii din Ungaria, precumÅŸi de cei din diaspora. La rândul lor, liderii Partidului Maghiar din România adresau zeci de memorii cÇŽtre Consiliul SocietÇŽÅ£ii NaÅ£iunilor, în care se plângeau cÇŽ minoritatea maghiarÇŽ era persecutatÇŽ ÅŸi supusÇŽ unui masiv proces de desnaÅ£ionalizare. Contrapropaganda româneascÇŽ a fost slabÇŽ ÅŸi neconvingÇŽtoare. In 1936, N. Iorga avertiza din nou asupra imaginii dezastruoase a României: “nu suntem iubiÅ£i în strÇŽinÇŽtate (…) Acesta nu este un lucru de azi, de ieri. De veacuri întregi, prin nu ÅŸtiu ce potrivire a sorÅ£ii, desigur nedreaptÇŽ, aÅŸa a fost cu noi. Am întâmpinat necontenit aceeaÅŸi antipatie”.
Marele istoric avea dreptate. De multe secole intrase în “gena”politicienilor români neluarea în considerare a imaginii ţǎrii lor, ei urmÇŽrind doar interese personale, în dispreÅ£ul celor publice. In evul mediu, “pâra la Inalta PoartÇŽ” devenise o practicÇŽ a boierilor din Moldova ÅŸi Muntenia. AceÅŸtia plecau, adesea pe furiÅŸ, la Istanbul în cÇŽruÅ£e burduÅŸite cu aur, blÇŽnuri scumpeÅŸi alte valori, ofereau peÅŸcheÅŸuri oficialilor turci pentru a obÅ£ine marea favoare de a sÇŽruta papucul sultanului din partea cÇŽruia primeau firmanul pentru ocuparea domniei.
DupÇŽ obÅ£inerea IndependenÅ£ei, în 1877, politicienii români au schimbat Istanbulul cu Parisul, Berlinul ÅŸi Viena. FruntaÅŸul liberal D.A. Sturdza îÅŸi fÇŽcuse o practicÇŽ din a publica, cu pseudonim, articole în presa din Viena, prin care ataca guvernul conservator, acuzându-l cÇŽ promova o politicÇŽ dezastruoasÇŽ,astfel cÇŽ poporul era în mare fierbere, drept care se impunea intervenÅ£ia urgentÇŽ a Europei, pentru a pune capÇŽt acestei situaÅ£ii explozive. Apoi, D.A. Sturdza tipÇŽrea acele articole,“traduse” în româneÅŸte, în gazeta “VoinÅ£a NaÅ£ionalÇŽ”sub rubrica : “Ce scrie presa strÇŽinÇŽ despre România”…
Practica a continuat ÅŸi chiar s-a amplificat, dupÇŽ 1918. Este un fapt, cÇŽ aproape de fiecare datÇŽ, partidele din opoziÅ£ie începeau campania de rÇŽsturnare a guvenului… la Paris ÅŸi Londra, prin interviuri fulminante acordate presei din aceste state ÅŸiintrevederi cu liderii politici occidentali, pe care cÇŽutau sÇŽ-i convingÇŽ cÇŽ guvernul de la BucureÅŸti … a instituit dictatura, România se afla în preajma revoluÅ£iei, cu consecinÅ£e incalculabile pentru liniÅŸtea ÅŸi pacea Europei ÅŸi chiar a lumii (pentru a-i atenÅ£iona ÅŸi pe americanii interesaÅ£i de aceastÇŽ arie geograficÇŽ). Occidentalii, neobiÅŸnuiÅ£i cu acest limbaj, erau tentaÅ£i sÇŽ dea crezare unor asemenea afirmaÅ£ii, drept care, cei mai mulÅ£i, priveau cu îngrijorare spre acest stat de la DunÇŽre, , neguvinstabil, aflat într-o permanentÇŽ fierbere neguvernarnabil, ajungând la concluzia cÇŽ principala cauzÇŽ era aceea cÇŽ ÅŸi-a extins prea mult graniÅ£ele dupÇŽ 1918…
Pe de altÇŽ parte, se cuvine menÅ£ionat faptul cÇŽ guvernele liberale, care s-au aflat la cârma ţǎrii timp de 10 ani din cei 22 ai perioadei interbelice, au Å£inut piept presiunilor externe, promovând o politicÇŽ economicÇŽ bazatÇŽ pe concepÅ£ia “prin noi înÅŸine”, punând bazele unei adevÇŽrat industrii naÅ£ionale, cu unele realizÇŽri de vârf, cum erau avioanele IAR – BraÅŸov ÅŸi locomotivele Malaxa,care au asigurat preponderenÅ£a capitalului românesc în economia naÅ£ionalÇŽ. Cu toate presiunile fÇŽcute, monopolurile occidentale, sprijinite de guvernele statelor respective, nu au reuÅŸit sÇŽ domine economia României. Dar, evident, ameninţǎrileÅŸi boicoturile nu au lipsit.
Avea perfectÇŽ dreptate Iorga, atunci când scria cÇŽ “nu suntem iubiÅ£i în strÇŽinÇŽtate”, deoarece occidentalii nu puteau sÇŽaprecieze niÅŸte politicieni care se contestau reciproc, aplicându-ÅŸi epitete greu de înÅ£eles într-un regim democratic.
OrbiÅ£i de patimi politice, aceÅŸtia nu realizau cÇŽ prin atitudinea lorsubminau bazele unitÇŽÅ£ii statului român, fÇŽcând jocul Ungariei revizioniste. Cu alte cuvinte, nu numai cÇŽ nu contracarau propaganda maghiarÇŽ, dar chiar o alimentau, cu consecinÅ£e grave pentru însÇŽÅŸi integritatea teritorialÇŽ a României.In acest context, nu este de mirare cÇŽ dictatul de la Viena din 30 august 1940 a fost considerat de mulÅ£i oameni politici europeni ÅŸi americani, precum ÅŸi de o bunÇŽ parte a opiniei publice internaÅ£ionale ca fiind un adevÇŽrat arbitraj, prin care s-a fÇŽcut dreptate Ungariei !!!
DupÇŽ ce-l de-al Doilea RÇŽzboi Mondial, “Inalta PoartÇŽ” s-a mutat… la Kremlin. Dar ÅŸi metoda de influenÅ£are a imaginii României s-a modificat. Deciziile erau luate din afarÇŽ ÅŸi aplicate în Å£arÇŽ,deseori prin intervenÅ£ia directÇŽ a unui emisar special (cel mai cunoscut este A.I. VîÅŸinski).
In mass-media sovieticÇŽ (presÇŽ ÅŸi radio) se declanÅŸa o campanie energicÇŽ împotriva situaÅ£iei intolerabile din România, unde reacÅ£iunea punea în pericol evoluÅ£ia spre democraÅ£ia popularÇŽ a acestei ţǎri. Printr-o propagandÇŽ extrem de abilÇŽ, sovietici prezentau intervenÅ£iile lor brutale în viaÅ£a politicÇŽ, economicÇŽ ÅŸi culuturalÇŽ a României ca fiind un ajutor “frÇŽÅ£esc”, cÇŽrora românii le erau recunoscÇŽtori.
In acest timp, mass-media occidentalÇŽ era prea puÅ£in interesatÇŽ de soarta statelor de dincolo de “cortina de fier”, România fiind prezentatÇŽ ca o componentÇŽ a “imperiului sovietic”.
(Continuare in ziarul de maine)
Prof. Ioan Scurtu
