KARL MARX DESPRE ROMANII ARDELENI!

Primii ani ai deceniului sapte din secolul XX au insemnat pentru Romania o desprindere tot mai "marcanta"- in toate planurile – de sub tutela sufocanta a Moscovei. La carma guvernului era atunci, langa Gheorghiu -Dej la partid, un intelectual de buna calitate, un politician abil in plan international, un francofon autentic, premierul Ion Gheorghe Maurer. Comunist, desigur, dar cu un spirit acut al independentei economice si chiar politice a tarii.

Antisovietismul lui Dej si Maurer, ajunse sa "arbitreze" pana si conflictul ideologic sovieto-chinez. Asa l-au luat …aliat inclusiv pe Karl Marx, a carui opera, desi publicata in tiraje de masa in toate tarile socialiste, istoricii romani reusesc totusi, o formidabila lovitura de imagine: publicarea in premiera mondiala a catorva manuscrise inedite ale celebrului filozof, care devoala caracterul rapace si fara scrupule al marilor Imperii Rus Si Habsburgic.  

 

Karl Marx –  Insemnari despre romani

Manuscrisul inregistrat cu nr. B 85 este cel mai amplu despre romani si incepe cu uciderea domnitorului Grigore Ghica de catre turci …"si-i trimit capul imbalsamat la Constantinopol: (1777) pentru ca a protestat impotriva cedarii Bucovinei in favoarea Austriei“! A fost inca o forma manifesta de exprimare a unei unitati nationale evidente si a unei solidaritati de neam intre toate provinciile romanesti, tot mai constiente ca "in unitate sta puterea!" Daca pina la aceasta data, doar turcii in sud-est si habsburgii in Transilvania si-au asumat o suzenaritate acceptata a principatelor romanesti, odata cu ocuparea Crimeei de catre rusi, vecinatatea rusa devine un aspru pericol pentru noi.

Cand pe firmamentul istoriei apare Napoleon si se imprieteneste cu Alexandru, tarul Rusiei deja se grabeste sa-i ceara acordul anexarii principatelor !! “Napoleon isi da consimtamintul la anexarea celor doua principate”, consemneaza Karl Marx. Spre norocul romanilor, "prietenia celor doi nu a durat mult (…Spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa-ti spun cine esti) si a inceput razboiul intre ei. Daca incepea cu citeva luni mai devreme, Basarabia nu ar mai fi avut cum sa fie cedata rusilor de catre turci."

 Marx noteaza in continuare: “Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea, pentru ca Poarta otomana n-a fost niciodata suverana la propriu asupra tarilor romane. Ca sa nu mai vorbim de Rusia, care nu avea nici un drept sa ia ce nu-i apartinea; dar o asemnea Rusie nu a existat si nu va exista vreodata!

 "Dupa victoria asupra lui Napoleon, din pacate Alexandru a avut cuvintul hotaritor in Congresul de la Viena, despre care Karl Marx adauga: ”…acolo rusii s-au aratat asa cum sunt: jaful si ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile” Din tot cuprinsul manuscrisului reiese cat de sensibil a fost Karl Marx la suferintele romanilor, cei mai oropsiti in toate cele trei principate. Despre Tudor Vladimirescu are numai cuvinte de lauda: “Vladimirescu era patriot roman. Pentru el, rusul si fanariotii sunt dusmanii. Tudor respinge alianta rusa .…” Apoi, in detaliu scrie despre tradarea si uciderea acestuia, pe care o califica "Asasinat marsav!"

Totusi ceva se schimba dupa 1821 in Principatele Romane ; aparitia domnilor pamanteni, care… “au pus la locul de cinste limba romaneasca, dispretuita de retorii Fanarului, iar in Transilvania de catre maghiari.” Karl Marx scrie pe larg despre ocupatia rusa din timpul razboiului ruso-turc din 1828 – 1829, cind 150.000 de rusi au invadat ca lacustele, Moldo-Valahia. Ocupatia asta de jaf si haos a tinut pina in 1835. S-a mers atat de departe incat, noteaza Marx: “Orloff, in numele tzarului, propune sultanului sa cumpere cele doua Principate, oferindu-i 36.000.000 fr. Din care reiese ca sub dominatia “curtii otomane” si a “curtii protectoare”, principatele romane, inclusiv Transilvania (cedata mai tarziu printr-un targ politic Ungariei), ajunsesera marfa de vanzare. Iata, Marx enunta o realitate cruda: "Ideea politica fundamentala a Revolutiei din 1848 de la Bucuresti a fost o miscare impotriva protectoratului rus", asa cum in Transilvania, mii de sate romanesti s-au rasculat impotriva discriminarii sociale, pentru libertate si nu pentru a inlocui stapanirea de la Viena, cu cea de la Budapesta! Desteptarea constiintei colective de natie suna si pentru romanii ardeleni, apreciaza Karl Marx, scriind si despre desconsiderarea si dispretul suferite pana si de romanii avuti din Transilvania: "Romanii sunt opriti sa poarte pana si haine si pantaloni de postav, cisme, palarie mai scumpa de un florin si camasa de pinza fina", drepturi …vestimentatre ,de care se puteau bucura doar ungurii, sasii si secuii !! Dincolo de asemenea "decizii" cel putin ridicole ale Dietei, romanii erau numiti “plebea vagabonda” , desi – scrie Marx – "formau 2/3 din populatie, in timp ce ungurii, sasii, secuii, grecii, armenii, formeaza concret numai cealalta treime… Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungarica est (…) in Dieta din 1847 s-a manifestat cu cel mai injurios dispret fata de slavi si de romani: au topit toate nationalitatile in nationalitatea maghiara !" …Iar despre eroul maghiarilor, Kossuth Lajos, Karl Marx stia exact ca …"nu era ungur ci slovac, fiul unui plugar sarac … casatorit cu fica unui magnat (…) Datorita acestei primei protectii a ajuns in Dieta". Tot asa, in Martie 1848, preciza ca: "a trimis o delegatie de trei sute de magnati imbracati in tunica nationala, direct la Viena, la Imparat, cu o Constitutie (…) in care cerea incorporarea Transilvaniei la Ungaria. Si imparatul le-a dat semnatura si un Principat…" (…)

Asa au inceput marile Adunari de la Blaj si Alba ale romanilor, iar Marx scrie admirativ despre liderii lor, Iancu, Barnutiu, Laurian, Baritzu , ce se aflau, in tzara lor, sub amenintarea sanctiunii minime de patru ani de inchisoare pentru toti aceia care ar indrazni sa vorbeasca impotriva perfectei unitati a natiunii maghiare”. Care unitate ? Asa suna articolul al 18-lea din Constitutia Dietei unguresti din 1848! Marx isi noteaza toate amanuntele evenimentelor din Transilvania anilor 1848 -1849. "Chiar si evenimentul necinstei unguresti prin care o intilnire de pace este folosita… ca o cursa !! Avram Iancu, Buteanu, Dobra sint surprinsi de catre maiorul Hatvany. Primul reusi sa scape; Dobra fu masacrat pe loc. Buteanu in ziua urmatoare fu spinzurat. Tradare si lasitate ", noteaza Marx (paginile 158 – 159) . In concluzia manuscrisului sau despre Revolutia din Transilvania, Marx afirma: …"fara romanii din Transilvania, comandati de Iancu, rusii nu ar fi fost in stare sa se masoare cu generalul Bem. Dar Kossuth respinse cu dispret propunerile de colaborare ale romanilor. Iancu batu zdravan pe unguri. Asa fura paralizate victoriile lui Bem. Din pacate Austria n-a rasplatit cu nimic pe romani…" Ba da, cu o decoratie, pe care Avram Iancu, cu demnitate a refuzat-o: “Io m-am luptat pentru libertate, nu pentru o cruce, de-astea avem destule"…

 

Precizare:

Citatele cu litera groasa, care sunt cuprinse in text, sunt din volumul Karl Marx : “ Insemnari despre romani” (Manuscrise inedite – publicate de acad. A. Otetea si Prof. S. Schwanin) aparut la Editura Academiei , in anul 1964.