ROMANIA CA O PRADA; CINE O SALVEAZA? (1)
Scriitorul anticomunist Radu Portocala, fost director al ICR Paris, demisionar din echipa Ungureanu-Patapievici a realizat inca din 2001 o analiza extraordinara privind problemele majore si actuale ale Romaniei si Europei. Autopsia unei …lovituri de stat refigureaza prezentele lovituri la adresa integritatii nationale, intreprinse de Troika Orban-Basescu-Tokes si avand ca tinta federalizarea Romaniei, dezintegrarea statului national unitar roman, in… consonanta cu interesele “vitale” ale Germaniei, respectiv ale “Austro-Ungariei”, in care spatiul imperial al Rusiei este bine menajat.
Pentru o simpla edificare, tastati sintagma “federalizarea Romaniei” in cadrul motoarelor de cautare online si ii veti gasi actiuni concertate ale unor agenti “la vedere” ce ne fac sa ne intrebam daca mai exista servicii de informatii romanesti. ]
Redam integral valoroasa analiza a scriitorului Radu Portocala, multumindu-i autorului pentru intransigenta sa de roman adevarat!
Se confunda descentralizarea cu regionalizarea
Care este motivul pentru care trebuie neaparat sa regionalizam sau sa federalizam R o m a n i a? Se confunda descentralizarea cu regionalizarea – dar nu ni se arata ce va cistiga Romania, ca entitate statala, si poporul roman de pe urma acestei enorme rasturnari istorice. Pe ce argumente este fondata increderea lor in infailibilitatea solutiei pe care o propun? Ce documentare a stat la baza memorandumului? E vorba, totusi, despre o decizie istorica. Poate fi ea luata cu adevarat in serios, in lipsa unor referinte si argumente temeinice, numai pentru ca a facut obiectul unor discutii in cadrul unui grup r e s t r i n s ?
Noua impartire teritoriala «poate porni de la regiunile de dezvoltare sau de la provinciile istorice». Introducind expresia regiuni de dezvoltare, autorii se gindesc, evident, la Transilvania, cit de cit prospera, izolata (ferita) de un lest mizerabil.
Discriminatorie, ideea e, in plus, schioapa: ea nu are nici un continut juridic – ceea ce ar fi fost util in cadrul discutiei despre decupajul unei tari – si se bazeaza exclusiv pe rezultatele economice.
E greu, deci, de imaginat ca s-ar putea incepe dezmembrarea Romaniei pe baza acestui concept fluctuant:. «asumarea pe baze civice a identitatilor regionale!» bazat pe evolutia Uniunii Europene ca o aversiune fata de tot ce e n a t i o n a l. De la bun inceput, scopul urmarit a fost disparitia statelor-natiuni prin integrarea si apoi diluarea lor intr-o vasta si cit se poate de abstracta federatie. Caci nu preconiza Lenin "integrarile regionale si guvernele supra-statale ca tehnica de dominare comunista continentala si apoi mondiala?"
Cit despre Regiunea Mures Autonoma Maghiara, nu a fost ea o inventie a regimului comunist? Incorporarea treptata a statelor in magma federala nu poate fi, insa, completa, ireversibila, atita timp cit mai persista vreun "vestigiu" al sentimentului national. Anihilarea acestui sentiment explica acerba lupta dezlantuita in ultimii zece ani impotriva «nationalismului»si traditiei – o “crima” de care, pentru a adinci confuzia, sintem acuzati, de-a valma ca xenofobi vindicativi, toti cei care au imprudenta de a-si revendica atasamentul fata de o tara si un popor. Pentru aceleasi motive, patriotismul a fost transformat intr-o notiune depasita, ridicola, daca nu chiar putin periculoasa, recomandindu-se insistent de la o vreme stimularea stupida a… “patriotismului european”.
O rezolutie a Parlamentului european din primavara anului 2000 arata “ca Europa trebuie sa se elibereze de ideea unei culturi fundamental albe (sic !) si cere redefinirea “natiunii” in beneficiul Comunitatii”. Insusi faptul ca deputatii europeni occidentali pun cuvintul natiune intre ghilimele, este suficient de elocvent! .Potrivit autorilor, noua identitate va trebui «asumata» – si inca «pe baze civice». Cel care s-a nascut roman (sau turc, sau polonez…) nu are nimic de asumat si se poate lipsi de “baze civice” in afirmarea apartenetei sale. Lucrurile sint mai putin simple,in cazul identitatilor regionale impuse. Care va fi, de pilda, apartenenta unui buzoian stramutat pentru zece ani la Baia Mare?
Apoi, identitatile regionale contribuie, in regiunile multietnice cum sint Banatul, Transilvania sau Dobrogea, la formarea unei identitati transetnice?. Acest straniu concept – care va entuziasma desigur pe birocratii de la Bruxelles – se talmaceste, banuiesc, astfel: romanii din Transilvania nu vor mai fi romani, ci transilvaneni; in acelasi timp, ungurii din Transilvania (care vor avea legitimatie de unguri si vor continua sa fie reprezentati in Parlament de un partid etnic) nu vor mai fi unguri, ci… tot transilvaneni. In afara de eventualitatea adoptarii limbii esperanto, unii dintre acesti transilvaneni, care nu stiu romaneste, se vor afla in imposibilitatea de a se intelege cu alti transilvaneni, care nu stiu ungureste. Ajunge sa dezmembram o tara si sa inventam noi identitati pentru a trai in armonie.? Caci “proiectul constructiei regionale a Romaniei”– alta formulare ciudata! – nu va putea fi pus in aplicare decit dupa ce tara va fi fost… deconstruita.!
Cei 13 Memorandistii propun, asadar, impartirea Romaniei intr-un numar inca nedefinit de entitati, ceea ce implica, in primul rind, modificarea in profunzime a Constitutiei si eliminarea Articolului sacru nr.1, in care se afirma caracterul national si unitar al statului !
Potrivit D-lui Miklos Bakk, acest prim articol al Legii fundamentale ar trebui, mai degraba, sa proclame ca “Romania este stat federal, bazat pe unitatea civica a cetatenilor”.
Cand Dl Bakk va putea sa transpuna in termeni juridici traditionali notiunea de unitate civica a cetatenilor si cand va explica – fara a recurge la himerele eurocratilor de la Bruxelles – in ce mod poate ea sa serveasca drept temelie unui stat, atunci discutia va deveni, cu siguranta, mai limpede.
La randul sau, Dl Molnar afirma ca Regiunea este conceputa in sens civic, fara insa a face abstractie de existenta mai multor entitati nationale. Opinia publica, explica el, trebuie obisnuita cu conceptul de “regionalism civic”. Dincolo de dificultatea de a intelege subtilitatea acestui concept, faptul ca opinia publica “trebuie obisnuita” cu el, sugereaza o situatie nefireasca, impusa cu forta.
Pe de alta parte, memorandistii de la revista Provincia afirma ca “unitatea tarii este si ea regindita in acord cu noile valori ale democratiei consensuale si participative si se consolideaza mult mai mult prin constructia unor solidaritati locale”.
va urma
