REPORTAJ SOCIALIST DINTRUN CAP CAPITALIST! (I)

CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an. PlăteÅŸte asociaÅ£ilor câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar, iar tractoriÅŸtii câÅŸtigă 2.300 de euro pe lună.

Pe bune!!

 

În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preÅŸedinte ÅŸi inginer ÅŸef la "CAP Lumea Nouă" din localitatea arădeană Curtici. Cu "dosar de cadre" cum se facea pe vremuri. Ca nu toti cei 4 milioane membri de partid erau tampitii de care scrie Ev.Z.

Om cu mintea deschisa, profesionist si bun organizator, a …schimbat macazu' si in doar doi ani, C.A.P-ul a trecut de la 500.000 lei pierdere , la 9 milioane lei profit ÅŸi le-a făcut ţăranilor brutărie în sat. Recoltele au fost bune si foarte bune, iar "rasplata" pe masura! Apoi a venit RevoluÅ£ia ÅŸi marea… împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeÅ£ilor proprietari de terenuri.

"Noi nu vrem să se desfiinÅ£eze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaÅ£ie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum", îÅŸi aminteÅŸte inginerul.

 

Douăzeci ÅŸi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic acelaÅŸi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). AsociaÅ£ia obÅ£ine producÅ£ii record ÅŸi desfăşoară o mulÅ£ime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaÅ£iei sunt cei 2.200 de ţărani din Curtici ÅŸi din satele învecinate care au acceptat să-ÅŸi lucreze mai departe pământurile la comun:

"Pământul este al oamenilor ca ÅŸi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaţă de 2.200 de hectare de pământ ÅŸi din asociaÅ£ie au ieÅŸit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă ÅŸi ne-a acuzat că facem CAP în democraÅ£ie. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcÅ£ie de suprafaÅ£a de pământ ÅŸi capitalul pe care-l deÅ£ineau. Pe parcurs, mulÅ£i dintre ţăranii din zonă ÅŸi-au dat seama de utilitatea intrării în asociaÅ£ie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ", spune domnul (…si tovarasul) inginer Muscă. Care pe lângă funcÅ£ia de director general este ÅŸi asociat…adica tovaras cu ceilalti ceapisti, avand si el un hectar de teren în CAI Curtici.

 

Ce dividende primeÅŸte un asociat la CAI Curtici?

În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un ţăran o primeÅŸte când îÅŸi arendează pământul nu depăşeÅŸte 600 kg/ha, ţăranii de la asociaÅ£ia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: "Omul primeÅŸte în medie 1.500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă ÅŸi jumătate la hectar nu se dă nici în Å£ară, nici în Europa ÅŸi nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas ÅŸi profit substanÅ£ial în fiecare an, fiindcă noi avem niÅŸte performanÅ£e deosebite ÅŸi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1.260 hectare cu grâu ÅŸi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 ÅŸi 12 tone la hectar ÅŸi floarea soarelui peste 3.200 kg/ha", spune Muscă.

Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaÅ£ie, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat ÅŸi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preÅ£ul pieÅ£ei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: "PrimeÅŸte bonuri ÅŸi vine ÅŸi îÅŸi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre", explică inginerul.

În ciuda ratei de profit mari, între asociaÅ£i ÅŸi directorul "CAP-ului" mai apar uneori divergenÅ£e: "Au venit oameni ÅŸi mi-au spus …ca sa impartim tot. Atunci m-am supărat ÅŸi am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenÅ£ie normală. Dar au înÅ£eles că e nevoie ÅŸi de bani pentru investiÅ£ii ÅŸi s-au potolit", mai spune Muscă.

 

Cum a crescut averea pusă "la comun"?

Din profit, asociaÅ£ia agricolă de la Curtici investeÅŸte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: "În '90 am început cu 4 camioane ÅŸi un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maÅŸini de semănat păioase ÅŸi prăşitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemÅ£ească. Chiar acum am cumpărat ÅŸi 3 tiruri Scania".

În prezent, asociaÅ£ia ţăranilor din Curtici a dezvoltat o paletă de afaceri integrate care transformă producÅ£ia agricolă primară în produse alimentare cu valoare adăugată ridicată: "ProducÅ£ia vegetală e folosită ca nutreÅ£ pentru animale ÅŸi pentru obÅ£inerea de produse de panificaÅ£ie-patiserie. Avem o fermă cu 200 de vaci de carne ÅŸi 860 de capete de vaci Holstein cu producÅ£ii mari de lapte, astfel încât la ora actuală facem 9.500-10.000 de litri de lapte producÅ£ie medie pe cap de animal. Am construit o fabrică cu 17 produse ale laptelui. Avem ÅŸi un complex ultramodern cu 25.000 de capete de porci ÅŸi am deschis o unitate de abatorizare cu ÅŸtampilă ovală, care ne permite să ne vindem marfa oriunde în UE. DeÅ£inem ÅŸi o reÅ£ea de 27 de magazine proprii în judeÅ£ele Arad ÅŸi TimiÅŸ în care desfacem exclusiv produsele noastre: pâine, cozonaci, produse de patiserie, lactate, carne, salam ÅŸi cârnaÅ£i, pepeni ÅŸi legume. Încasările zilnice acum sunt în medie de 40.000 euro, bani care se adună cash ÅŸi care ne ajută să nu avem probleme de lichiditate. În plus suntem ÅŸi proprietarii unui restaurant ÅŸi ai unei mini-grădini zoologice pentru copiii din Curtici", susÅ£ine directorul CAP-ului.

P.S.

Si asta nu e tot...CITITZI si maine ce a facut ing Musca si in satul lui, la 14 km.distantza !