REPORTAJ SOCIALIST DINTR-UN CAP CAPITALIST! (II)
Ramasesem ieri cu "povestea" din CAP-ul capitalist de la Curtici, la momentul cand inginerul Muscă povesteste cum, mai in gluma, mai in serios, …ÅŸi-a ridicat în cap satul natal ! Dimitrie Muscă e de loc din comuna Olari, aflată la doar 15 kilometri de Curtici. Iata ce a povestit: "Mă ÅŸtiau oamenii, că între cele două localităţi e o aruncătură de băţ ÅŸi nu sunt lucruri care să nu se audă ÅŸi să se ÅŸtie ce am făcut ÅŸi că oamenii sunt foarte mulÅ£umiÅ£i. La sfârÅŸit de săptămână obiÅŸnuiam să mă duc la părinÅ£i în vizită ÅŸi am ajuns ca duminicile să nu mai puteam închide uÅŸa, că dădeau oamenii din comună buzna peste mine în casă: “De ce tot timpul ai făcut treabă la Curtici ÅŸi nouă, pentru că eÅŸti de aici, nu ne faci. Să ne faci ÅŸi nouă asociaÅ£ie”. AÅŸa că acum 6 ani le-a făcut ÅŸi lor o asociatie / model societate comerciala, tot pe principiul acesta al asocierii ţăranilor. Într-o singură duminică s-au înscris cu 300 de hectare de teren ÅŸi în primul an s-a ajuns la 1.270 de hectare. Acum se lucreaza acolo aproape 2.400 de hectare ÅŸi exista 1.100 de acÅ£ionari.
"Înainte să vin eu, în comuna mea natală se scoteau. 2-3 tone de grâu la hectar. La ora actuală producÅ£iile de acolo sunt la fel ca ÅŸi cele de la Curtici, le-am creat ÅŸi consătenilor mei o bază materială cu tractoare, combine, spaÅ£ii de depozitare ÅŸi o brutărie".
În prezent “C.A.I. Olari” este al doilea combinat agroindustrial din judeÅ£ul Arad, după “C.A.I Curtici”.
La C.A.I. Olari Dimitrie Musca nu e doar director, ci ÅŸi asociat: "Am adus si eu ca aport de capital tot pământul pe care l-am cumpărat în timp, din 1990 încoace".
Salariu de tractorist: 9.600 lei/lună!
Dimitrie Muscă spune că la cele două asociaÅ£ii agricole lucrează în total 500 de angajaÅ£i. "Cel mai bine sunt plătiÅ£i tractoriÅŸtii, fiindcă în mâna lor e calitatea lucrărilor agricole. Ei conduc zi lumină tractoare care costă 200.000 euro bucata ÅŸi să ÅŸtiÅ£i că nu e uÅŸor să Å£ii de dimineaţă până seara linia dreaptă având în faÅ£a ta acelaÅŸi câmp care nu se mai sfârÅŸeÅŸte. În sezon, care durează 3 luni pe an, cel mai bun tractorist al meu ia în mână 9.600 lei/lună, iar ÅŸeful tractoriÅŸtilor câÅŸtigă 15.000 lei", explică directorul. Si este foarte rentabil, glumeste acesta…
Pe Teodor Å¢igan, ÅŸeful parcului de tractoare, l-am întrebat cum se simte la final de lună, când Å£ine în mână o leafă de 15.000 lei. Răspunsul lui: "Nu ÅŸtiu. Cardul este la soÅ£ie". Cât despre salariul de director general al celui mai mare "CAP" care a rezistat în capitalism, Dimitrie Muscă precizează doar atât: "Salariul lui Muscă nu-l dau pe salariul lui Băsescu "…Cativa sateni si…consateni confirma: nici noi nu l-am da pe Musca, pe Basescu…Schimbul ne-ar aduce paguba!
La 59 de ani fostul ÅŸi actualul "preÅŸedinte" de CAP conduce, dupa nevoi, două Mercedesuri de teren. Agronomul mai are pe unul din pereÅ£ii biroului o plasmă împărÅ£ită în 16, pe care monitorizează în acelaÅŸi timp imaginile transmise de 16 camere de supraveghere montate în Fabrica de lapte, Abator ÅŸi Fabrica de produse de carmangerie, ca să-i depisteze pe muncitorii care fură. Pentru ca sunt si din astia: "Să nu vă mire: am prins femei care ascunseseră punguÅ£e cu carne la chiloÅ£i". Acum vrea să monteze alte 16 camere video, ca să supravegheze si ce se petrece în câmp. Si ca sa nu credeti ca e vreun moft, pot depune marturie ca am vazut personal un astfel de sistem de supraveghere la o mare unitate pe productie agricola din Cipru. În vitrina din birou, alături de o mulÅ£ime de cupe obÅ£inute de-a lungul anilor pentru performanÅ£e în agricultură, aradeanul Dimitrie Muscă are ÅŸi o gravură cu chipul lui Åžtefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Poate de la Åžtefan a împrumutat ÅŸi atitudinea autoritară, care fac ca angajaÅ£ii, cand e nevoie, să stea drepÅ£i în faÅ£a lui. Chiar ÅŸi poliÅ£istul care opreÅŸte maÅŸini pe marginea ÅŸoselei, când îi vede Mercedesul apropiindu-se, îl salută reverenÅ£ios. Îl întreb dacă s-a gândit vreodată să candideze la primărie, având în vedere cât e de popular în zonă: "Eu functionar de stat? Niciodată. Primar poate ajunge ÅŸi unul cu 4 clase, pe când agricultura cere ÅŸtiinţă. Nu oricine o poate face", a venit răspunsul. Însă unul din angajaÅ£ii săi ne-a ÅŸoptit că deÅŸi nu e activ politic, mai cochetează cu ideea: "Ei ,domnul director Muscă e cel care l-a propus pe actualul primar. Dacă nu-l susÅ£inea el , credeÅ£i că mai ieÅŸea?".
La Curtici ÅŸi la Olari pământul nu se mai vinde
Ca urmare a succeselor economice ale asociaÅ£iilor ţărăneÅŸti, extrem de profitabile, constituite în jurul inginerului agronom Dimitrie Muscă, pe raza localităţilor Curtici ÅŸi Olari nu se mai vând parcele de teren agricol.
"De câÅ£iva ani, deÅŸi preÅ£ul a ajuns la 3.000 euro hectarul, la noi terenurile nu se mai vând. Pământul este ultimul lucru la care trebuie să renunÅ£e orice om în viaÅ£a lui, pentru că pământul e cel care îÅ£i asigură mâncarea. Când omul renunţă la pământ, înseamnă că nu i-a mai rămas nimic, decât un acoperiÅŸ deasupra capului .Cand ma gandesc ca din 2013 nu doar cetatenii romani vor avea dreptul sa cumpere pamant in tara noastra,ma gandesc ca se face o mare greseala".
Primarul oraÅŸului Curtici, Nicolae AniÅ£ei, care este la rându-i membru al "CAP-ului" condus de Muscă, evaluează impactul acestei forme de asociere a ţăranilor, asupra comunităţii locale: "Toată lumea e acÅ£ionar în Curtici. Eu am adus în asociaÅ£ie în jur de 7 hectare. Impactul Combinatului Agroindustrial Curtici e enorm în special pe partea de terenuri pentru că toate pământurile sunt lucrate la cel mai profesionist nivel. AsociaÅ£ia ţăranilor e al treilea mare contributor la bugetul consiliului local, cu peste 2 milioane de lei anual".
…Cum se înfiinÅ£ează un CAP capitalist ?
Nu-i deloc complicat, numai ca acum trebuie luata treaba de la zero. Si asta e greu… Legea societăţilor agricole nr. 36/1991 prevede că două sau mai multe familii se pot asocia pe bază de înÅ£elegere verbală sau scrisă, avind ca scop exploatarea terenurilor agricole, creÅŸterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiÅ£ionarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum ÅŸi alte activităţi. În cazul în care asociaÅ£ii doresc, pot constitui ÅŸi societăţi comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.
Din pacate mai sunt doar circa 20 numarul CAP-urlor care au rezistat in cei 22 de ani dupa Revolutie. Unele, cu rezultate foarte bune, altele, totusi cam "scartzaie" din motive, in general organizatorice, de lipsa irigatiilor, ingrasamintelor si implicit a infertilitatii pamantului, dar si de stiinta a conducerii.
A existat, totusi, o experienta deosebit de variata si o extraordinara resursa umana care a functionat (cu toate " franele" de alta data!) in cele 3.172 de asociatii taranesti – cat era numărul de CAP-uri înainte de RevoluÅ£ie, ca si cele 411 unitati de productie agricola industrializata – cat era numărul de IAS-uri înainte de 1990. Asa "schiopatanda" cum era, Agricultura romaneasca constituia un stalp de baza al exporturilor ceausiste! Cum oare, s-a putut pierde ca un fum acest adevarat tezaur de intelepciune personala si colectiva, urmand "sfaturile" bezmetice ale unor "taranisti" (dar si ale premierului de-atunci, Petre Roman() care ne indemnau sa "spargem" CAP-urile, ca si cand asociatiile agricole ar fi adus comunismul cu tancurile, din URSS…
