Adrian Vasilescu (BNR): Avem de făcut o unire între România activă şi cea pasivă

În România mai trebuie realizată o unire, respectiv aceea între România activă ÅŸi cea pasivă, a arătat, joi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii NaÅ£ionale a României (BNR), cu ocazia lansării cărÅ£ii "România între est ÅŸi vest. Aderarea la FMI ÅŸi BIRD (I)", al cărei autor este prof. univ. dr. Ion Alexandrescu.      

"Se spune că din ziua de Sfântul Nicolae ÅŸi până la Sfântul Ion în România nu se mai munceÅŸte. Nu este chiar aÅŸa, mai sunt mulÅ£i care muncesc dar e drept că noi mai avem de făcut o unire între România activă ÅŸi România pasivă. Despre cartea domnului profesor Ion Alexandrescu, "România între est ÅŸi vest. Aderarea la FMI ÅŸi BIRD, cred că momentele acelea au fost importante pentru România, pentru că aÅŸa ne-a fost soarta, în istorie", a spus Vasilescu.  

Potrivit acestuia, România a avut întotdeauna lipsă de capital ÅŸi întotdeauna a privit cu deosebire spre Vest de unde a aÅŸteptat capital ÅŸi de unde a venit capital.

"Sigur că relaÅ£iile noastre cu Fondul Monetar InternaÅ£ional ÅŸi cu Banca Mondială au avut o istorie destul de tensionată ÅŸi au avut, mai ales, un moment în anii '80 ÅŸi mai tensionat pentru că atunci ni s-a întâmplat ceva ceea ce nouă, în istorie, nu prea ni s-a întâmplat, mă refer la încetarea de plăţi din 1982. România în istoria ei zbuciumată a avut doar două încetări de plăţi. Una a fost în 1932 ÅŸi cauza a fost criza ÅŸi a doua în 1982, cauza fiind multiplă ÅŸi complexă", a mai afirmat oficialul BNR.  

Vorbind în nume personal, Adrian Vasilescu a explicat că încetarea de plăţi din 1982 a avut o cauză foarte precisă.  

"Noi am împrumutat bani ca să facem o industrie ÅŸi când a fost să rambursăm datoria industria nu a mai reuÅŸit să dea înapoi datoria ÅŸi atunci a trebuit să fie vândut o parte din aurul de la BNR, să fie mobilizată agricultura la plata acestei datorii, iar în 1982 chiar am clacat", a arătat Vasilescu.