Un studiu publicat în SUA explică de ce a dispărut civilizaţia maya
Schimbarea climei, care a cauzat o lungă secetă cu efecte catastrofale, a fost fatală civilizaÅ£iei maya, afirmă autorii unui studiu publicat joi în Statele Unite, care confirmă astfel o ipoteză până acum controversată, informează AFP.
"Splendoarea ÅŸi prăbuÅŸirea imperiului maya reprezintă exemplul însuÅŸi al unei civilizaÅ£ii sofisticate care a fost incapabilă să se adapteze la schimbarea climatică", subliniază James Baldini, de la Departamentul de ÅžtiinÅ£e ale Pământului din cadrul universităţii britanice Durham, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, publicat în revista americană Science.
"Perioade cu pluviozitate excepÅ£ională (450 – 660 e.n.) au crescut mai întâi productivitatea sistemelor agricole maya, antrenând o puternică expansiune a populaÅ£iei ÅŸi o supraexploatare a resurselor", a adăugat acelaÅŸi cercetător.
Apoi, clima a devenit din ce în ce mai secetoasă, provocând o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic ÅŸi apariÅ£ia războaielor, afirmă James Baldini. "După ani de privaÅ£iuni, o secetă, care a durat aproape un secol, din 1020 e.n. până în 1100 e.n., a pecetluit definitiv destinul civilizaÅ£iei maya", a adăugat el.
Rolul jucat de schimbarea climei în dispariÅ£ia civilizaÅ£iei clasice maya a fost deja evidenÅ£iat, însă această teorie a rămas până acum controversată, din cauza incertitudinilor referitoare la precedentele date climaterice.
Pentru noul studiu, oamenii de ÅŸtiinţă au reuÅŸit să reconstituie perioadele de ploaie ÅŸi de secetă pe parcursul ultimilor 2.000 de ani în regiunea în care trăia populaÅ£ia maya, între Mexic, Belize, Guatemala ÅŸi Honduras.
Pentru a realiza acest lucru, ei au analizat compoziţia chimică a stalagmitelor din peştera Yok Balum din Belize, situată la 1,5 kilometri de situl maya din Uxbenka şi apropiată de marile centre maya.
Întrucât populaÅ£ia maya repertoriza cu meticulozitate evenimentele politice în povestiri pe care le gravau pe monumente din piatră, autorii studiului au putut să compare istoria climatului din regiune ÅŸi schimbările în frecvenÅ£a conflictelor ÅŸi a altor evenimente marcante.
"Textele istorice gravate pe aceste pietre furnizează un registru de date foarte bogat, vorbind despre războaie, căsătorii şi urcările regilor şi ale reginelor pe tron, dar şi capturile de războinici din grupurile rivale", afirmă Martha Macri, de la Universitatea Califiornia din Davis, coautoare a studiului.
"Toate evenimentele sunt incredibil de bine datate, graÅ£ie calendarului maya. SfârÅŸitul progresiv al acestei tradiÅ£ii de inscripÅ£ionare în piatră, între 800 e.n. ÅŸi 1000 e.n., marchează prăbuÅŸirea tradiÅ£iei maya clasice", a adăugat ea.
O lungă secetă din secolul al XVI-lea în Mexic (1535-1575), care a provocat foamete, furnizează o paralelă istorică documentată, care întăreÅŸte analiza stalagmitelor din peÅŸtera Yok Balum ÅŸi dispariÅ£ia civilizaÅ£iei maya clasice, afirmă Douglas Kennett, profesor de antropologie la Universitatea Pennsylvania, coautor al studiului.
"Nu este importantă doar schimbarea climatică, ci ÅŸi condiÅ£iile climatice precedente, în timpul cărora pluviozitatea excepÅ£ională a permis o abundenţă agricolă ÅŸi o expansiune a populaÅ£iei maya, ca ÅŸi dezvoltarea structurii unei societăţi complexe", a explicat el.
"Aceste lucruri au creat ulterior condiÅ£ii pentru tensiuni sociale ÅŸi fragmentări ale instituÅ£iilor politice, atunci când seceta s-a instalat pentru o perioadă îndelungată", afirmă acelaÅŸi antropolog.
Potrivit autorilor studiului, seceta vinovată de dispariÅ£ia civilizaÅ£iei maya ar fi fost cauzată de o deplasare a zonei de convergenţă intertropicală, o centură de precipitaÅ£ii care înconjoară Globul, în conjuncÅ£ie cu influenÅ£a exercitată de curentul sezonier cald El Nino din largul statului Peru.
