POLITICIENII MAGHIARI, IN DIRECT CU AMBASADA AMERICANA…

 

WikiLeaks este,cum se stie o organizatie non-profit internaÈ›ională care publică documente ce nu erau destinate publicului, provenite din scurgeri de informaÈ›ii, în general din surse anonime. La un an de la înfiinÈ›area sa în decembrie 2006, WikiLeaks declara că baza sa de date conÈ›inea peste 1,2 milioane de documente, majoritatea corespondente confidentiale intre Departamentul de Stat si ambasadele SUA din intreaga lume.

De anul trecut au inceput sa apara in presa, inclusiv documente privitoare la Romania. Intre altele si amanunte privind jocurile de culise si aranjamentele Palatului Cotroceni pentru a obtine voturile maghiarimii si sprijinul gruparilor politice radicale din Harhita-Covasna impotriva UDMR, aflat la guvernare alaturi de PDL.

Miza a fost este si…va tot fi Autonomia Tinutului Secuiesc! Iata in continuare, cateva asemenea corespondente si comentarii pe aceasta tema:

"Într-o telegramă din 16 octombrie 2006, oficialii ambasadei americane au trimis la Washington a analiză legată de autonomia Å¢inutului Secuiesc. Sub presiunea mai multor partide etnice radicale ungureÅŸti ÅŸi a nevoii de a păstra suficient suport în Parlament, UDMR a devenit mai vehementă în ultimul timp în cererile sale pentru o mai mare autonomie teritorială pentru etnicii maghiari.

“Este prima oară când UDMR a făcut presiuni publice pentru autonomie teritorială, în trecut cerând autonomie culturală. De ce autonomie acum?

Într-o întâlnire din această toamnă cu ofiÅ£erul politic al ambasadei, senatorul Csaba Sogor, senatorul Peter Eckstein Kovacs (consilier la Cotroceni) ÅŸi Viktor Sata (consilier personal al preÅŸedintelui UDMR Marko Bela), au remarcat că cererea crescândă a UDMR pentru autonomie se datoreazăelementelor radicale tot mai numeroase din comunităţile maghiare, inclusiv Uniunea Civică Maghiară ÅŸi Consiliul NaÅ£ional al Maghiarilor din Transilvania.

Această presiune din partea altor formaÅ£iuni politice ÅŸi a elementelor radicale din UDMR l-au forÅ£at pe preÅŸedintele UDMR Marko Bela să adopte o poziÅ£ie mai agresivă”.

Marko Bela a admis că o nouă legislaÅ£ie este stringent necesară pentru a face autonomia posibilă, printre care ÅŸi proiectul de lege privind minorităţile naÅ£ionale. Eforturile lui Bela ÅŸi a aliaÅ£ilor săi din primăvara trecută legate de proiect de lege au produs “rapid probleme, atât pentru că Bela a fost prins într-un foc încruciÅŸat aprig între taberele preÅŸedinÅ£iei ÅŸi a prim-ministrului, dar ÅŸi pentru că, fostul strateg politic al lui Băsescu, Claudiu Săftoiu, ''crede că UDMR este complet corupt ÅŸi merită să piardă suportul minorităţii maghiare”.

Interlocutorii noÅŸtri din UDMR au oferit credibilitate viziunii Cotroceniului în încercarea de a justifica opoziÅ£ia de neclintit a UDMR faţă de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Integritate – ANI.

În timp ce Sogor a insistat că partidul se opune proiectului de lege ANI din cauza unor chestiuni “procedurale”, Kovacs ÅŸi Sogor “au admis pe ÅŸleau că există ceva adevăr în percepÅ£ia publicului că UDMR are o istorie a corupÅ£iei ÅŸi că unii membri UDMR sunt reticenÅ£i să susÅ£ină crearea unei agenÅ£ii anticorupÅ£ie puternică”. Kovacs a notat că “nu este vorba despre banii pe care ei îi au acum, ci despre primul milion pe care l-au făcut”.

În comentariile oficialilor americani se arată că acutala presiune a UDMR pentru o autonomie etnică (ÅŸi financiară) mai mare pare să fie sortită eÅŸecului, având în vedere chestiunea demografică, competiÅ£ia altor organizaÅ£ii maghiare ÅŸi opoziÅ£ia fermă a tuturor partidelor politice importante din România.

În 10 martie 2006, liderul UDMR Bela Marko i-a spus ambasadorului american că el ÅŸi partidul său nu susÅ£in “proclamarea autonomiei” etnicilor maghiari pe 15 martie ! Marko ÅŸi-a manifestat frustrarea că guvernul de centru-dreapta nu a reuÅŸit să treacă proiectul legii statului minorităţilor, acuzându-l pe preÅŸedintele Traian Băsescu ÅŸi PD de acest impas. Consilierii lui Băsescu au spus că ei sunt nervoÅŸi că UDMR nu susÅ£ine recenta legislaÅ£ie anticorupÅ£ie.

Un mic grup de extremiÅŸti din comunitatea secuilor au ales data de 15 martie când ungurii din toată lumea comemorează RevoluÅ£ia de la 1848, să proclameze “autonomia Å¢inutului Secuiesc”.

TotuÅŸi, cei mai mulÅ£i lideri UDMR ÅŸi Bela Marko au spus ambasadorului pe 10 martie că UDMR se disociază fără echivoc de această încercare. Marko a subliniat că majoritatea etnicilor maghiari din România văd 15 martie ca pe un fel de zi a “mândriei naÅ£ionale maghiare”, fără context politic. El a fost împotriva prezenÅ£ei în uniformă a poliÅ£iei la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie.

(Notă: un ofiÅ£er de informaÅ£ii de rang înalt a spus ambasadorului, pe 9 martie, că în timp ce Guvernul este îngrijorat de posibile violenÅ£e la eveniment, este planificată o prezenţă de securitate “discretă”).

Conform consilierului personal al lui Marko, Viktor Sata, Consiliul NaÅ£ional Secuiesc are mai puÅ£in de 2.000 de membri. Marko l-a caracterizat pe primarul din Odorheiul Secuiesc, Jeno Szasz, ca un om “fără valori, doar cu interese”, axat exclusiv pe propria-i agendă politică. Marko a admis că partidul de opoziÅ£ie din Ungaria, FIDESZ, ar putea fi prezent la adunare pentru a strânge voturi din partea radicalilor secui ale căror familii trăiesc în Ungaria.

Jeno Szasz, primarul din Odorheiul Secuiesc ÅŸi liderul CNS, a spus oficialilor ambasadei că minoritatea secuiască “a obosit să aÅŸtepte” ÅŸi este nerăbdătoare cu ceea ce el a descris ca indiferenÅ£a birocratică românească. “El a afirmat că minorităţile etnice din alte ţări au avut rezultate prin «rezistenÅ£a activă»”. Marko l-a rugat pe ambasador să-l îndemne pe Băsescu să susÅ£ină legea minorităţilor ÅŸi să nu-l lase pe preÅŸedinte să meargă la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie, pentru că ar fi o greÅŸeală ÅŸi va produce tensiune.

“Ambasadorul a promis să discute aceste chestiuni cu preÅŸedintele român în timpul întâlnirii din 13 martie”. Săftoiu a precizat că motivul real al reticenÅ£ei UDMR legat de legea anticorupÅ£ie reflectă faptul că “UDMR este la putere de 10 ani” sub diferite guverne ÅŸi are mulÅ£i “lideri corupÅ£i” care efectiv se tem de legea anticorupÅ£ie. “Procurorii”, a sugerat el “ar trebui să-i ancheteze energic pe unii dintre ei”.

La trei zile după întâlnirea cu liderul UDMR, ambasadorul american s-a întâlnit pe 13 martie cu Băsescu care a caracterizat evenimentul ce urma să aibă loc pe 15 martie ca un produs al luptei pentru putere dintre UDMR ÅŸi activiÅŸtii radicali. Băsescu a spus că “suspectează naÅ£ionaliÅŸtii din Ungaria de antrenare a oalei etnice din România, menÅ£ionându-l pe Victor Orban ÅŸi Fidesz în mod special”.

Ambasadorul a spus că orice incident la Odorheiul Secuiesc ar avea impact negativ pe 15 mai, dată crucială pentru raportul de aderare al României. Băsescu imediat a asigurat că situaÅ£ia va rămâne sub control. “Noi suntem inteligenÅ£i”, a subliniat el, “noi îi vom lăsa pe unguri să vorbească… ÅŸi îi vom opri pe români să meargă la Odorheiul Secuiesc”.

Băsescu a spus că a vorbit recent cu Vadim Tudor ÅŸi l-a avertizat să nu meargă la Odorhei sau să-ÅŸi trimită adepÅ£ii acolo. PreÅŸedintele român a spus că forÅ£e de securitate vor bloca drumurile ÅŸi îi vor întoarce pe etncii români care călătoresc spre Odorhei pentru evenimentul din 15 martie. Întrebat de ambasador dacă vrea să meargă la Odorhei, Băsescu a spus că se mai gândeÅŸte, dar se va duce doar dacă are asigurări că orice declaraÅ£ie nu va fi “împotriva ConstituÅ£iei”. Băsescu a învinovăţit agitatorii externi, arătând spre Viktor Orban ca fiind “unul dintre ultimii extremiÅŸti ai Europei”, ca ÅŸi partidul Fidesz.

În comentariile oficialilor americani legat de demisia din iulie 2007 a lui Marko Bela din funcÅ£ia de vicrepremier se arată că hotărârea are la bază decizia nefericită de a intra în coaliÅ£ia anti-Băsescu legată de suspendarea preÅŸedintelui.

“Marko este de asemenea sub presiune din partea liderilor UDMR rivali, printre care ÅŸi senatorul Peter Eckstein-Kovacs, care public a îndemnat pe Marko ÅŸi alÅ£i lideri să demisioneze din partid”.

Mai multe dovezi legate de prăpastia dintre conducerea UDMR ÅŸi comunitatea etnică maghiară care pot fi găsite ÅŸi în ultimele două sondaje ce arată că partidul nu are în prezent suficientă susÅ£inere pentru a avea cei 5% necesari intrării în Parlament. “Există rapoarte constante, inclusiv din mass media, că Marko ÅŸi alÅ£i lideri UDMR ar putea face faţă unor acuzaÅ£ii de corupÅ£ie în cazul unor anchete în derulare.”

În timpul unei întâlniri din 10 august 2007 cu oficialii americani, consilierul pentru politică externă al lui Marko, Kinga Tontsch, a admis că senatorul Attila Verestoy ÅŸi Peter Eckstein-Kovacs au creat facÅ£iuni separate în interiorul UDMR. Tontsch l-a descris pe asediatul Marko ca bazându-se pe un grup mic de loialiÅŸti, printre care Zsolt Nagy, Laszlo Borbely ÅŸi Hunor Kelemen, dar a adăugat că lui Marko “îi place să fie singurul care ia deciziile în partid”. Ea a spus că Hunor Kelemen (n.r. – devenit între timp preÅŸedintele UDMR) este prima persoană pe care Marko l-a susÅ£inut ca posibil succesor ÅŸi a remarcat că Hunor este o “copie perfectă” a lui Marko.

Într-o întâlnire separată pe 26 iunie, senatorul Kovacs a adăugat că problemele reale sunt în sânul UDMR: “Marko este vechea generaÅ£ie – este uzat”. Eckstein a spus că Marko, împreună cu Verestoy ÅŸi Nagy, au probleme cu corupÅ£ia ÅŸi că UDMR nu a avut de câÅŸtigat la imaginea publică prin rezistenÅ£a împotriva măsurilor anticorupÅ£ie. Kovacs a spus că Marko “a pierdut controlul” bazei sale politice ÅŸi a preconizat că dacă Tokes va candida pentru Parlamentul European din afara UDMR, partidul “va pierde pragul de 5%” .

Senatorul Peter Eckstein-Kovacs i-a spus ofiÅ£erului politic ai ambasadei, pe 14 aprilie 2008 că negocierile dintre partidul său ÅŸi Partidul Civic Maghiar, de curând înregistrat, erau chestiunea cea mai importantă pentru etnicii maghiari în vederea alegerilor locale din 1 iunie. Eckstein a recunoscut că apariÅ£ia PCM a radicalizat ambele partide etnice maghiare, având în vedere că ambele concurează pentru votul maghiarimii prin punerea accentului pe o autonomie tot mai mare.

Eckstein-Kovacs l-a descris pe preÅŸedintele Băsescu ca “naÅŸul” Partidului Civic Maghiar. Băsescu a încurajat înfiinÅ£area noului partid ca răzbunare pentru că UDMR s-a aliat cu PNL în guvernul Tăriceanu, dar ÅŸi ca mijloc de a diviza voturile etnicilor maghiari. Åži Tibor Toró, (n.r. – pe atunci deputat UDMR) un confident apropiat al episcopului Laszlo Tokes, i-a descris ofiÅ£erului politic pe 15 aprilie “relaÅ£ia specială” dintre PCM ÅŸi Băsescu, arătând că Băsescu a fost elementul cheie în ceea ce priveÅŸte înregistrarea PCM ca nou partid politic, împotriva obiecÅ£iilor UDMR.

Pe 29 ianuarie 2008, după patru ani de amânări, Tribunalul BucureÅŸti a înregistrat un nou partid politic care reprezintă etnicii maghiari, Partidul Civic Maghiar. Noul partid are ca Å£intă oferirea unei alternative la UDMR văzută de unii ca “un partid corupt, ai cărui lideri au abandonat interesele ungurimii pentru propriile lor interese”. De la înfiinÅ£area sa, în 2004, PCM a susÅ£inut autonomia aÅŸa-numitului Å¢inut Secuiesc. Noul partid, susÅ£inut făţiÅŸ de preÅŸedintele Băsescu, va avea proprii candidaÅ£i la alegerile locale. “Jeno Szasz, liderul PCM ÅŸi primar la Odorheiul Secuiesc, are viziuni radicale ÅŸi susÅ£ine aprig autonomia maghiarilor. PCM aÅŸteaptă cu nerăbdare partea sa de bani de la guvernul României care în mod normal este alocată UDMR. Băsescu a susÅ£inut deschis PCM ÅŸi a promis susÅ£inere pentru europarlamentarul Laszlo Tokes care a fost ales prin PCM”. Liderii UDMR susÅ£in că Băsescu intenÅ£ionează să dividă populaÅ£ia etnică maghiară ca răzbunare faţă de UDMR pentru suspendarea sa din mai. După înregistrarea PCM, preÅŸedintele executiv al UDMR. Hunor Kelemen a declarat că “în afară de PD-L, preÅŸedintele Băsescu are acum ÅŸi un partid etnic maghiar”.

“SusÅ£inătorii autonomiei Å¢inutului Secuiesc au arătat în mod repetat paralele între situaÅ£ia lor ÅŸi Kosovo”, se mai arată în telegrama ambasadei.

O telegramă din 26 noiembrie 2009 arată că în timpul unei vizite în zonele locuite de maghiari din Transilvania, liderii UDMR au declarat căvor participa la guvernare, indiferent de cine va câÅŸtiga alegerile ÅŸi au admis că PD-L nu este o alegere principală, din cauza conflictului legat de autonomia ungurilor în Transilvania. “Avem o experienţă negativă în cooperarea cu partidul preÅŸedintelui Băsescu”, a spus primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, oficialilor americani. “UDMR întotdeauna menÅ£ionează autonomia în timpul perioadelor electorale. Nu s-au făcut paÅŸi concreÅ£i. Autonomia a devenit un os de ros pentru câine – adică alegătorul”, a spus oficilialor americani la Sf. Gheorghe un membru al PCM. “Ni s-a spus”, se mai arată în telegrama ambasadei, că “etnicii maghiari sunt demoralizaÅ£i din cauza UDMR – PCM”. Deputatul Petre Străchinaru, singurul parlamentar român de Covasna, ne-a spus că “noi doar ne prefacem că avem campanie electorală aici. Românii ÅŸtiu că vor pierde”. El a făcut un portret sumbru al românilor din Covasna ÅŸi Harghita: “Cei mai mulÅ£i români sunt nemulÅ£umiÅ£i, sătui de etnicii maghiari care pretind că-i reprezintă ÅŸi pe ei, dar ÅŸi de politicienii români care le ignoră situaÅ£ia disperată”. Străchinaru i-a învinovăţit pe politicienii UDMR de sabotarea dezvoltării zonei pentru a păstra avantajul etnic maghiar. Mai multe ÅŸanse de angajare, este gândirea lor, va deschide porÅ£ile unui val de români ÅŸi va face din unguri, minoritari în zonă. Primarul PD-L din Târgu MureÅŸ, Dorin Florea, a spus că: “liderii UDMR nu sunt interesaÅ£i de chestiunile reale legate de infrastructură ÅŸi economie”. Fiind oraÅŸ cu populaÅ£ie mixtă, viceprimarul este ungur “ÅŸi acum el este sub presiune din partea UDMR să nu coopereze cu mine. Este strigător la cer că noi avem proiecte importante de infrastructură ÅŸi imobiliare aici ÅŸi nu avem miniÅŸtri sau parlamentari UDMR care să încerce să implementeze aceste proiecte. În schimb, ei încurajează propriile lor ONG-uri să le blocheze”, le-a mai spus primarul , americanilor.