Traian Basescu inca un atac la Victor Ponta

Presedintele Traian Basescu a sustinut duminica o declaratie de presa la Palatul Cotroceni, in care a vorbit despre bugetul obtinut de Romania la Consiliul European, raspunzand totodata afirmatiilor premierului Victor Ponta care s-a declarat "dezamagit" de ce s-a obtinut la Bruxelles.  

Declaratiile presedintelui Traian Basescu: Fata de dvs am o obligatie asumata de la Bruxelles legata de Schengen, am promis ca va voi da unele explicatii acasa, iar fata de opinia publica am obligatia unor clarificari legate de buget si de controversele care au aparut acasa de la foarte multi parerologi. Ei isi mai spun si analisti, unii din ei, desigur. Despre Consiliul European si bugetul UE: – Incep prin a multumi statelor donatoare, statelor net contributitoare la bugetul Uniunii Europene, fie ca vorbim de Germania, care contribuie cu 20% la bugetul UE, de Franta, de Marea Britanie, Italia, Spania, Austria, Finlanda, Luxemburg. Sunt state datorita carora noi putem primi un buget important pentru propria noastra dezvoltare, in asa fel incat sa reducem decalajele de dezvoltare dintre Romania si statele avansate. – Primul mesaj pe care il transmit este acela ca pentru bugetul urmator Romania are in plus 6 miliarde de euro fata de bugetul precedent, aflat acum in executie. Avem o crestere de 10% pe fonduri de coeziune si o crestere de 27% pe fondurile destinate Politicii Agricole Comune, si m-as opri putin asupra acestui aspect. – Aici avem un total de 4,7 miliarde in plus pentru plati directe, ceea ce ii va ajuta foarte mult pe fermieri sa-si acopere costurile pentru asigurarea recoltelor de care Romania are nevoie. Daca luam sub alt aspect, Romania avand un buget pentru coeziune, politica agricola comuna si suma alocata pentru tineret si ajutorul celor din mediul rural, celor saraci din mediul rural, cu un buget de 39,9 mld, alocat de UE, si cu o contributie de 8,9 mld, Romania este un beneficiar de fonduri europene, un beneficiar net, cu o valoare de 31 de mld de euro. – Vreau sa ne fie foarte clar – acesti bani provin din taxele si contributiile cetatenilor din Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Suedia si altele. Deci, de acolo vin acesti bani. Sa stiti ca nu-i tipareste Uniunea Europeana sau Comisia Europeana. Eu cred ca, in aceasta perioada, in care toate statele au probleme legate de criza, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa luam nota de faptul ca Uniunea functioneaza pe principiul solidaritatii si cetatenii din statele net contributoare sunt solidari cu interesele Romaniei, ale cetatenilor romani, ca si noi sa ne dezvoltam mai rapid decat ne permit propriile resurse. – In mod categoric este greu de presupus ca Romania ar fi putut sa adauge in fiecare an, din perioada 2014-2020, inca 5 mld de euro cu ocazia fiecarui buget. I-am primit pentru a ne dezvolta si ar fi pacat sa tratam acest lucru cu indarjire politica, cu lipsa de respect si, daca vreti, cu lipsa de responsabilitate.

– Vreau sa stiti un alt aspect: Romania a obtinut maxim ce se putea obtine in ceea ce priveste fondurile de coeziune. – Avand in vedere ca bugetul UE pentru 2014-2020 este mai mic cu 37 de mld. decat bugetul aflat acum in executie, ideea initiala a fost inghetarea la nivelurile pe care le aveam. De aceea s-a si introdus in concluziile Consiliului, umare a presiunilor unor tari, dintre care cea mai vocala a fost Romania, sa se permita, totusi, o crestere de 10% a fondurilor de coeziune. Si asta ne-a adus 2 mld. in plus fata de fondurile pe care le avem pentru acest an. – Nu va ascund ca am avut greutati enorme in a convinge ca putem cheltui mai mult cu 2 miliarde decat avem in acest exercitiu bugetar, din cauza nivelului de absorbtie foarte scazut pe care Romania il are dupa 5 ani de la inceperea exercitiului bugetar curent. Si va dau cateva cifre. Nu sunt de la mine, sunt luate de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. La Transporturi am absorbit doar 6,46% din fonduri, astazi, la 5 ani de la inceperea exercitiului bugetar. La POSDRU am absorbit 7,73%, iar media generala, procentul general de absorbtie, adica plati recunoscute si rambursate de Comisia Europeana, 11,47% din ce avem alocat. – Cand ai asemenea cifre este extrem de greu sa negociezi o crestere a fondurilor alocate. Totusi, am gasit pana la urma intelegere pentru o crestere de 10%, angajandu-ma ca vom avea o absorbtie foarte buna. Nu este usor sa obtii ceva cand te contrazic realitatile de la tine de acasa.

– In momentul de fata, pentru ca poate procentele nu spun foarte mult, Romania a primit de la Comisia Europeana, in baza facturilor confirmate, 2,2 mld. euro din 19,8 mld. euro. Si mai avem facturi depuse pana la suma de 2,8 mld. euro. Deci, 2,2 ne-au fost rambursate, deja ne-au fost platite de UE. Ar mai fi 600 de milioane facturi care sunt in verificare. Sa speram ca vor fi platite si acelea. – Aici suntem acum, iar domnii care isi manifesta dezamagirea ar trebui in primul rand sa se bata sa cheltuim banii, sa probam ca putem sa ii cheltuim. UE nu este dispusa sa aloce unei tari niste bani in conditiile in care exista un risc foarte mare sa nu fie cheltuiti. – Sigur, sunt unii care la viata lor nu au negociat decat functii de partid. Nu au negociat cu alte state, nu au negociat pe spinarea contribuabilului din alte tari, nu stiu cat este de greu. Lipsa lor de experienta o putem vedea foarte usor in modul in care au negociat acordul cu Fondul. Asa ca ii invit sa nu dea lectii. – As mai face cateva precizari legate de ce urmeaza. Si aici s-ar putea sa constatam ca demagogia, ca si minciuna, au picioare scurte. Este pentru prima data cand bugetul UE nu ramane asa cum l-a stabilit Consiliul European. Acest document de indrumare, care inseamna concluziile Consiliului European, trece printr-o negociere intre Consiliul Uniunii, deci acolo unde sunt reprezentate guvernele, si Parlamentul European. – Eu as face din capul locului si fara ezitare un apel la toti parlamentarii romani sa sustina fara rezerve proiectul de buget, asa cum el a fost stabilit in Consiliul European. Riscul de a nu avea buget ne supune unei solutii in care bugetul este aprobat in fiecare an si vreau sa stiti ca, pana la urma, tot Consiliul European va fi acela care stabileste cat aloca in fiecare an, iar asta ar implica o negociere continua, an de an, pentru bugetul urmator. In momentul de fata avem certitudinea ca avem un buget cu 6 miliarde de euro mai mare decat cel pe care il avem acum, pentru perioada 2007-2013, si o crestere de 6 miliarde nu trebuie pusa sub riscul unei netreceri a bugetului prin PE. – De aceea, apelul meu catre toate grupurile din Parlamentul European, in care se afla reprezentanti ai Romaniei, este sa sustina acest buget. Va garantez ca nu pot obtine conditii mai bune daca nu vom avea buget. Stiu foarte bine atmosfera in care s-au desfasurat negocierile, si in noiembrie, si acum. Daca sunt politicieni in Romania care sunt dezamagiti le recomand sa-si instruiasca grupul parlamentar sa obtina sume mai mari. Dar recomandarea mea este sa sustina ce s-a obtinut, pentru ca s-a obtinut cea mai mare crestere a vreunei tari pentru bugetul 2014-2020. Suma maxima alocata pentru bugetul 2014-2020 nu poate fi modificata decat tot cu acordul Consiliului European. Or, eu stiu foarte bine care au fost pozitiile donatorilor, contributorilor directi, contributorilor la bugetul UE. Stiu care le sunt pozitiile si nu vad un pas inapoi facut intr-o eventuala respingere a bugetului de catre PE.

– Mai mult decat atat, in concluziile acestui Consiliu este o prevedere sau sunt prevederi care obliga la o revizuire, in primul rand de catre Consiliul European, a bugetului dupa primii doi ani de aplicare. In eventualitatea in care statele vor obtine crestere economica, daca se va relansa economia, daca se va reduce somajul in tarile contributoare, s-a exprimat disponibilitatea de a reanaliza contributiile. Aceasta prevedere a concluziilor are si riscuri, daca se va inregistra recesiune peste doi ani. Dar recomandarea mea este ca parlamentarii romani sa sustina acest buget, care inseamna 6 mld. mai mult pe global, si inseamna 4,7 mld. in plus pentru agricultori la plati directe. – In acelasi timp, vreau sa stiti riscurile care exista in PE. Spre exemplu, concluziile Consiliului au cateva prevederi legate de pozitia extrem de ferma a Romaniei in Consiliu, si acum, si in noiembrie. Cea mai importanta este aceea de la paragraful 87 punctul 2 care se refera la faptul ca este insarcinata, este invitata Comisia Europeana sa faca demersurile necesare pentru modificarea Regulamentului 1082 din 2006 cu privire la numarul de ani in care se cheltuiesc banii alocati statelor pentru a se ajunge la n+3 in loc de n+2. – Asta inseamna ca Romania a obtinut decizia Consiliului European ca presedintele Barroso cu Comisia Europeana sa declanseze procedura de modificare a Regulamentului in asa fel incat noi sa pierdem banii nu din 2015, ci de la sfarsitul anului 2016. Altfel spus, am cerut un an in plus pentru exercitiul bugetar. Va fi in mod categoric o batalie in Parlament European pentru ca, spre exemplu, in PE fara aceasta prevedere Romania risca numai anul acesta, 2013, sa aiba dezangajari de circa 4 mld. euro, pentru ca anul acesta trebuie sa cheltuim 6,5 mld. Daca ma uit ca am cheltuit doar 2,2 mld. mi se pare imposibil in conditiile in care avem si mari programe blocate, ca cele de la Transproturi, unde sunt marile lucrari de infrastructura feroviara sau rutiera, sa reusim sa facturam 6,5 mld. – O alta prevedere care este sensibila si poate face obiect de dezbatere in Parlament si care trebuie aparata este cea legata de TVA eligibil, ceea ce inseamna ca 24% din banii UE ajung in bugetul de stat al Romaniei de la coeziune. Daca socotim ca avem 21 de mld. la coeziune, veti vedea cu usurinta ca 5 mld. euro intra in bugetul de stat, ori cred eu ca modul de a apara aceasta prevedere este ca si parlamentarii sa aiba sustinerea pe care eu am avut-o in Consiliu, si anume, fiind o tara care a aplicat masuri de austeritate si a inceput sa se incadreze in deficitul Uniunii, avem riscul sa nu putem forma componenta autohtona si atunci, prin eligibilitatea TVA, practic, 5 mld. de euro din banii europeni ajung in bugetul de stat, dupa care se pot constitui in componenta autohtona, atat la coeziune, cat si la dezvoltare rurala, ceea ce ne-ar acoperi integral nevoile de contributie autohtona. – Va fi cu siguranta un subiect care va fi dezbatut, pentru ca parlamentarii, mai mult decat sefii de stat si de guvern, se vor simti obligati sa intrebe ce se intampla cu banii contribuabililor lor. Discutia, dezbaterea in Parlamentul European va fi legata de grija pentru contribuabil. Or, va fi greu de aparat aceasta prevedere, dar eu sper ca parlamentarii romani vor reusi sa o apere, cu atat mai mult cu cat vor avea si sustinerea parlamentarilor din alte tari care sunt beneficiari neti, in mod deosebit tari din Europa de Est. – O alta prevedere care va trebui aparata este legata de posibilitatea de a transfera 25% din sumele alocate intre cei doi piloni de la Politica Agricola Comuna. Este un element de flexibilitate care lasa la latitudinea statelor, daca utilizeaza bani mai multi pentru subventii sau diminueaza subventiile, platile directe, in favoarea dezvoltarii regionale sau invers, muta 25% din banii de la dezvoltare rurala la subventii, la plati directe pentru agricultori. Aici Guvernul va lua decizie, dar va pot spune ca este, de asemenea, o discutie care, cu certitudine, va fi parte a dezbaterilor in Parlamentul European. Sunt multe. – Eu am disponibilitatea sa am o discutie cu europarlamentarii romani, indiferent din ce grup politic fac parte, pentru a ne putea corela pozitiile si argumentele. Eu cred ca, daca in dezbaterea din Consiliu eu am reusit sa am argumentele necesare, acelasi tip de argumente trebuie utilizate si in dezbaterea din Parlamentul European. Sigur, nu vreau sa dau instructiuni parlamentarilor nostri, dar mi-as dori sa ii informez ca sa nu avem riscul sa pierdem in dezbaterile din Parlament ceea ce putem castiga. – Nu va ascund ca sunt si lucruri pe care nu am putut sa le rezolv si care, poate, vor fi rezolvate in dezbaterile din Parlament. Spre exemplu, eu as fi dorit ca aceasta flexibilitate de 25% intre banii alocati dezvoltarii rurale si platile directe sa poata merge si catre o a treia solutie, care inseamna irigatii. Poate europarlamentarii nostri vor reusi sa obtina aceasta abordare in plen, dar fiind in situatia de a ma bate pana in ultima clipa pentru prelungirea cu un an a dreptului de a utiliza banii din acest exercitiu bugetar, trebuia sa renunt la ceva pentru ca, in cele din urma, sa obtin aceasta derogare de la regulament. – Daca in ceea ce priveste sumele nete putem spune ca avem un buget mai mare cu 6 mld. euro pentru exercitiul urmator, daca putem spune ca prin eligibilitatea TVA practic ne-am asigurat sumele necesare pentru a ne plati si componenta autohtona atat la coeziune, cat si la dezvoltare rurala, cred ca aprobarea si de catre Parlament a modificarii la Articolul 87-2, implicit a modificarii Regulamentului 1082/2006, cu prelungirea pentru inca un an a dreptului de utilizare a banilor, cred ca acest lucru ne-ar salva 30% din fondurile de coeziune, ceea ce ar insemna alte circa 6 miliarde. – De ce par a fi probleme si in realitate sunt probleme foarte mari in a gestiona aceasta solicitare a Romaniei, pentru ca in conformitate cu regulamentul acesti bani se intorc la tarile contributoare. Practic, sunt bani care in mod normal trebuiau sa inceapa sa intre inapoi in bugetele contributorilor inca din anul 2013. De altfel, in 2012 am avut o prima pierdere de 192 de milioane de euro, ca urmare a dezangajarii, iar anul acesta estimarea mea este ca ar fi de circa 4 miliarde, avand in vedere ca avem de facturat 6,5 miliarde. Deci este foarte important ca si in Parlament sa obtinem aceasta derogare, Parlamentul fiind singurul care poate modifica Regulamentul 1082/2006, sigur la solicitarea Comisiei. – Nu va ascund ca, stiind eforturile extraordinare cu care am obtinut aceste lucruri pentru Romania, tentatia mea ar fi fost sa ma rog sa mai fie o discutie si sa mearga cei dezamagiti. Sunt convins ca poate ar fi obtinut bani de avion Bruxelles-Bucuresti.

Despre Schengen: – Sigur ca am tatonat atmosfera si abordarile dupa aparitia raportului MCV pentru Romania. Vreau sa stiti ca nu este buna deloc si raportul a fost o dezamagire exact in zonele in care avusesem reticenta si pana la raport. – Vreau sa va spun ca din acest punct de vedere consider ca mi-am facut datoria. In luna decembrie am reusit sa obtin in Consiliul European decizia ca, in luna martie, la Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI), subiectul Romania si Bulgaria sa fie din nou pe ordinea de zi. – In momentul de fata argumentele mele sunt epuizate. Am avut argumente in decembrie, am explicat acum ca lucrurile se pot indrepta si ca nu putem astepta pana in decembrie, cand va fi un nou raport. – Si atunci ramane valabil ceea ce am intuit si de data aceasta o spun public, cu adresa directa: Este nevoie absoluta de o scrisoare semnata de principalii decidenti politici care pot face ceva in indreptarea aspectelor negative semnalate in raportul MCV. – De aceea mai sugerez o data: sa se renunte la jocul "o scrisoare in care sa cerem sa intram in Schengen si sa o semnam toti", pentru ca o astfel de scrisoare n-ar starni decat zambete. – Eu cred ca trebuie trimisa o scrisoare semnata de principalii decidenti politici ai majoritatii parlamentare – si anume: prim-ministrul, presedintele Senatului, presedintele Camerei – in care sa ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV si sa transmite pozitia cu privire la cele semnalate. – Eu pot sa scriu o scrisoare singur, dar nu are nicio valoare, sa cer sa intram in Schengen. Pot sa o semnez si cu ceilati trei, de asemenea n-are nicio valoare. Pentru ca, desi nu are nicio legatura cu conditiile din Tratatul nostru de aderare, nu putem sa nu observam o abordare politica a unor state, si n-avem ce face, pentru ca functioneaza dreptul de veto. – Si atunci, cred ca cei trei trebuie sa trimita o scrisoare tuturor guvernelor – pentru ca la Consiliul Justitie si Afaceri Interne sunt guverne, numai guvernele acces acolo, la Consiliul JAI suntem reprezentati ori de ministrul de Interne ori de ministrul de Justitie – iar la Consiliul JAI din 6-7 martie, ministrii sa fie deja in posesia unei scrisori, in care cei trei sa dea raspunsuri favorabile cu privire la: ce vor sa faca legat de desemnarea procurorilor sefi, pentru ca procedura dnei Pivniceru a fost un esec. Aici vreau sa fac o paranteza: nu am nicio preferinta nominala, doar vreau sa fie procuror buni, care au luptat impotriva coruptiei, si nu procurori fata performanta. – Ar trebui sa fie in aceasta scrisoare o pozitie cu privire la ce se intampla daca un ministru al Guvernului este constantat a fi incompatibil de ANI. Ar trebui de asemenea un subiect sa fie ce face majoritatea parlamentara daca se cere arestarea sau perchezitionarea unui parlamentar. Ar trebui sa fie un raspuns si un angajament de respectare a hoararilor justitiei in ceea ce priveste plecarea parlamentarilor din Parlament. Ar trebui sa fie un angajament cu privire la ce se intampla cu un parlamentar constatat a fi incompatibil. Si alte cateva aspecte. – In lipsa unei astfel de scrisori, Romania are sanse aproape ZERO sa obtina un raspuns favorabil in Consiliul JAI din martie, iar eu cer public sa se faca un astfel de demers. Nu garantez ca va fi un succes, dar este ceva ce poate face establishment-ul politic romanesc pentru a apropia sansele de intrare in Schengen. Sigur, diplomatia isi va face si ea cu siguranta treaba, dar cred ca ne trebuie ceva mai mult decat efortul MAE, in intalniri cu parlamentari olandezi, germani, francezi, finlandezi – am facut o enumerare, fara sa vizez neaparat opozitii. – Deci cred ca trebuie facut acest lucru pentru a ne mari sansele ca subiectul Schengen pentru Romania sa fie pe ordinea de zi a urmatorului Consiliu JAI. – Totodata, intr-un astfel de demers nu trebuie uitata presedintia irlandeza (care detine presedintia semestriala a UE, n.r.), care va avea un rol foarte important, iar eu am discutat cu premierul irlandez pe acest subiect. Intrebari si raspunsuri: Q: Ne-ati promis la Bruxelles ca ne veti spune despre discutia avuta cu premierul ungar Viktor Orban privind problema steagului secuiesc. Vreau sa fim corecti, niciodata nu puteam sa va promit ca va voi spune continutul unei discutii cu un sef de stat sau de guvern. Poate v-am promis altceva, pozitia mea cu privire la razboiul steagurilor, dar nu sa devoalez ce am discutat cu un inalt demnitar al altui stat. Q: Ati identificat solutii comune pentru ca o astfel de situatie sa nu se mai repete? Eu solutia o am dinainte ca lucrurile sa se petreaca si de cand au inceput, iar aceasta solutie inseamna responsabilitate. Stiti ca in perioade de criza, si istoria e plina de astfel de exemple, promovarea nationalismului este una din solutiile politicienilor care isi asuma o responsabilitate limitata. Cu certitudine au existat mici gesturi reprobabile, dar sa promovezi, sa impingi in tema nationalista intr-o perioada de criza economica, in care este foarte usor sa-ti aliniezi oamenii la nemultumire, mi se pare un comportament iresponsabil si la Budapesta si la Bucuresti. De aceea, va dau doar concluzia, apelul meu la Viktor Orban – si m-am uitat la poze, e adevarat ca radeam, dar spunand: "Usor, usor, usor cu pianul pe scari in problema nationalista". Iar Viktor Orban a avut o reactie foarte pozitiva: Da, trebuie sa cerem ambelor parti o ponderare a mesajului si a actiunii, pentru ca e usor sa te joci cu astfel de termeni, e usor sa-ti pacalesti populatiile cu astfel de abordari, dar exista riscul sa nu te opresti cand trebuie si lucrurile sa scape de sub control, iar o asemenea posibilitate n-ar fi decat un dezastru si pentru Romania si pentru Ungaria. De aceea, cred ca fondul abordarii trebuie sa fie unul calm, stim ca exista aceasta problema, nu o stim nici de ieri, nici de alaltaieri, iar faptul ca uneori cate un politician mai excedat starneste lucrurile nu este decat o proba de lipsa de maturitate, dar si de responsabilitate. De fapt, care-s problemele noastre astazi? Problemele noastre sunt cresterea pretului la energie, minciuna ca ni se reduce TVA-ul la alimente, dar nu s-a redus, cresterea impozitelor si taxelor locale, introducerea impozitului forfetar pentru micii producatori, introducerea unor taxe suplimentare pentru fermieri. Astea-s problemele noastre. Sigur ca niciodata nu voi incuraja utilizarea unor insemne ilegale pe institutiile statului roman, dar depinde cum abordam acest lucru. Fara propaganda, fara patos, ci cu legea in mana – "Ti-am dat steagul jos, nene, poti sa ti-l pui la tine in curte, poti sa ti-l pui in weekend, poti sa-l pui unde vrei, dar nu pe institutii ale statului". Se puteau face lucrurile mult mai decent si fara a profita pentru a incerca sa mutam problemele reale ale romanilor intr-un spatiu usor de inflamat, cum este cel nationalist, in perioada de criza.

Q: Spuneati de disponibilitatea dvs de a discuta cu europarlamentarii, in asa fel incat sa va puneti de acord. Intentionati sa le trimiteti invitatii partidelor care au europarlamentari, asa cum faceti de obicei pe problemele importante? Da, voi gasi o formula. Important este sa transmit parlamentarilor toate argumentele mele, pe de o parte; iar pe de alta parte sa stie cine le sunt aliatii si cine se va opune diverselor solutii adoptate de Consiliul European. Deci, voi gasi o formula, n-am stabilit-o inca, dar in mod cert o voi gasi.  Q: Despre raportul secret al departamentului apararii din SUA asupra scutului antiracheta. Aveti vreun semnal daca se mai analizeaza inca posibilitatea amplasarii scutului la noi sau daca exista posibilitatea retagerii lui? Eu nu pot sa comentez aparitii in presa. Proiectul Deveselu merge inainte. Va pot spune ca exista un singur risc legat de Deveselu: daca se va constata ca Romania este un stat imprevizibil. Sper sa nu ne pricopsim cu aceasta eticheta in perioada urmatoare. Deci, in opinia mea, nu avem un astfel de risc. Q: Daca va fi conceputa acea scrisoare privind Schengen, sunteti dispus sa o semnati si dvs? Nu cred ca e cazul sa semnez eu, pentru ca eu nu pot lua decizii si angajamente nici pentru Guvern, nici pentru Parlament. Deci, trebuie semnata credibil, adica de cei care pot face ceva. Ca presedinte, eu nu pot influenta nici decizia majoritatii parlamentare, nici decizia Guvernului. Ar fi o semnatura inutila. Q: V-ati gandit vreun moment sa-l trmiteti pe premierul Ponta la Consiliul European? Eu imi asum responsabilitatea, pentru ca e responsabilitatea mea constitutionala. Ce fac eu acum este nu o aparare, ca n-am de ce sa ma apar, stiu foarte bine ce am facut, stiu foarte bine ca niciun substitut al presedintelui nu putea obtine ce am obtinut eu la acest Consiliu, si daca se mai mergea si cu abordarea pe care au avut-o cei dezamagiti, pot sa va spun urmatorul lucru – vreau sa va dau echivalentul.  Eu nu am vazut nicaieri cifra de 48 de miliarde in vreun document oficial, este categoric o minciuna. N-am auzit niciodata luata in discutia Consiliului bugetul propus de Comisie, asa si la Consiliul din noiembrie. Bugetul Comisiei este o preconstructie, la fel cum este, spre exemplu, cand se pregateste bugetul pentru anul urmator: se cere ministrilor o evaluare a nevoilor de finantare, ministrii trimit si se constata ca ar insemna un buget mult mai mare fata de ce are Ministerul de Finante; vine ministrul de Finante si spune "da, domnilor, dar ce imi propuneti dvs depaseste cu mult veniturile bugetului de stat; va luati propunerile inapoi si sa stiti ca suma pe care o cereti e 1.000, iar eu am 800; deci va refaceti propunerile la nivel de 800". Exact asta s-a intamplat cu bugetul Comisiei: comisarii au avut propuneri, comisarul pentru buget al CE le-a strans, le-a prezentat presedintelui Barroso, dupa care presedintele Barroso s-a confruntat cu contributorii, deci cu ministrul de Finante al UE. Contributorii neti sunt cei care spun cati bani dau.   Iar eu n-am vazut vreodata pe masa Consiliului European propunerea Comisiei Europene. Pe masa Consiliului s-a asezat dintr-o data un buget redus cu 75%, propus de presedintia cipriota, nu ne-am inteles pe el in noiembrie, dupa care s-a facut summitul de acum, care a pornit de la o reducere de 100 de mld. euro fata de propunerea Comisiei si 37 de mld. euro reducere fata de exercitiul actual. Aceea a fost cifra care s-a aflat pe masa. In rest, totul este teoretic. Daca as considera o abordare serioasa pentru dezamagit, cand ajunge bugetul la Presedintie as spune si eu: Pai acest buget nu reflecta reducerea TVA la alimente, reducerea CAS, ii omite pe cei cu pensiile sociale, nu le da indexarea, reflecta o crestere a impozitelor pe teren, deci nimic din ce-ai spus nu-i adevarat, ia-ti bugetul inapoi. Deci asta ar fi echivalentul comportamental pe care dezamagitul national mi-l aplica mie. Q: Ati discutat cu premierul dupa ce v-ati intors de la Bruxelles? Si-a exprimat direct nemultumirea fata de ce ati obtinut? Nu, n-am avut o asemenea discutie. De altfel, am inteles ca dansul se ocupa de Berlusconi pe undeva prin Italia. Q: V-ati consultat cu decidentii privind scandalul carnii de cal, cu Franta, cu Marea Britanie? E o mare problema. Vreau sa stiti ca daca se va constata ca au existat nereguli la expeditor, deci din Romania, Romania va fi decredibilizata pentru multi ani. Vreau sa cred, sper, ca nu se va intampla acest lucru. Vad ca institutiile statului s-au pus in miscare imediat, spre sa nu fie de la noi o etichetare falsa, chiar daca nu discutam aici despre un produs toxic – carnea de cal este comestibila ca si carnea de vita – dar o etichetare falsa, care duce la castiguri suplimentare, va decredibiliza Romania pentru o lunga perioada de timp si riscurile sunt extraordinar de mari, sa avem restrictii la export. Q: Ati spus ca cei care acum critica modul in care ati negociat, experienta lor in negocieri se vede si in cum au negociat acordul cu FMI. Ce anume a mers cel mai prost in acele negocieri, ce se putea obtine si nu s-a obtinut? In perioada de criza multe pot fi criticate, dar eu astept sa primesc scrisoarea care va fi trimisa la Fond, nu am primit-o, cea in care Guvernul spune "ne angajam sa…". Sa vad negru pe alb si abia pe urma o sa-mi fac publica pozitia. Sursa: HotNews.ro