Restantele la credite bancare in ianuarie = 5 miliarde de euro; brasovenii pe lucul 4!
Populatia si firmele aveau in ianuarie 2013 restante la banci in suma totala de peste 5 miliarde de euro. Cele 5 miliarde reprezinta restantele acumulate atat la creditele in valuta cat si la cele in lei, pe care le-am denominat in euro la cursul mediu al BNR. Potrivit BNR, creditele restante se refera doar la principal si nu includ pozitii extrabilantiere. Sunt considerate restante creditele care, in ultima zi lucratoare a lunii pentru care se efectueaza raportarea, inregistreza intarzieri la plata de cel putin o zi. Cei mai mari datornici sunt de departe bucurestenii, urmati de clujeni, timisoreni, brasoveni samd.
Drept este ca fata de decembrie sumele restante au coborat la 22,29 mld de la nivelul inregistrat in decembrie- 28,6 miliarde lei. Restantele la creditele in lei au scazut , insa cele in valuta au crescut usor (de la 17,47 mld lei, la 17,77 mld lei in ianuarie.)
La nivel agregat, clientii persoane fizice datoreaza bancilor 106 miliarde de lei (24 mld. euro) in contul creditelor de consum, ipotecare si al cardurilor de credit. Cea mai mare parte a sumelor datorate este aferenta creditelor de consum, chiar daca numarul acestora a scazut constant in perioada de criza. O parte dintre aceste restante se vor transforma in neperformante, rata NPL putand creste in perioada urmatoare, cu impact negativ asupra economiei romanesti, care poate intra intr-o spirala negativa a cresterii economice, avertizeaza economistul Florin Citu. Riscurile creditelor neperformante sunt doua – riscul asupra stabilitatii sistemului bancar, daca se materializeaza in costuri prea mari pentru banci, si riscul asupra cresterii economice, e de parere Florin Citu. O crestere economica scazuta duce la cresterea ratei creditelor neperformante, dar exista si un efect pervers – de la un anumit prag critic rata creditelor neperformante influenteaza negativ cresterea economica, ajungandu-se la o spirala negativa credite neperformante – crestere economica scazuta, a avertizat economistul Florin Citu
-
Romanii care au restante la banci au o varsta medie de 41 de ani. 60% dintre datornici sunt barbati si au imprumutat, in medie, 5.000 de lei. Restantierii provin atat din mediul rural cat si din cel urban.
Evolutia agregatelor monetare si in special a creditului in valuta ne duce catre o concluzie mult mai puternica: deprecierea RON nu influenteaza cererea dar nici oferta pentru credite in valuta. De aici rezulta ca beneficiile pe care le au bancile de pe urma acestor credite sunt mult mai mari decat costurile. Sau costul cu un asemenea credit este mult mai mic pentru persoane fizice si corporatii chiar dupa ce se adauga costul cu deprecierea, mai spune economistul roman Florin Citu.
-
Exista banci la care valoarea restantelor este de doua ori mai mare decat media pe sistem, dar sunt institutii cu pondere mica. Exista de asemenea cazuri cand restantele veneau dintr-un singur produs, ceea ce arata un management al riscului extrem de defectuos. In cazul deteriorarii indicatorilor, BNR are la dispozitie mai multe mecanisme de a tine bancile in cerintele de prudentialitate.
Astfel, BNR a limitat uneori cresterea creditarii la unele institutii de credit la 1% pe luna, a suspendat temporar creditarea sau a cerut provizioane suplimentare
