Dan Åžova: Autostrada Comarnic – BraÅŸov demarează în octombrie;

 

Ministrul a vorbit despre situaÅ£ia contractului cu Bechtel, legea Parteneriatului Public Privat, dar ÅŸi despre datoriile Companiei de Drumuri, trecerea drumurilor la Ministerul Transporturilor ÅŸi oportunităţile de investiÅ£ii din România. AGERPRES: Care este lista completă a proiectelor mari de care vă ocupaÅ£i? Dan Åžova: Prevederile legale din ordonanÅ£a de organizare a Guvernului sunt foarte clare: nu avem decât proiecte care sunt trecute prin hotărâri de Guvern la care se adaugă proiectele de autostrăzi. Noi în acest moment nu avem transferat niciun proiect prin HG. Deci, în momentul în care discutăm, suntem îndreptăţiÅ£i să ne ocupăm doar de autostrăzi. Sunt demersuri în momentul de faţă pentru trecerea mai multor proiecte, dar în afară de aspectele tehnice ÅŸi legislative trebuie să existe ÅŸi niÅŸte negocieri de natură politică. După ce se vor finaliza, probabil că în următoarele 2-3 luni o să avem o listă completă. Noi, ca minister, am muncit la prezentarea mai multor proiecte. Am prezentat 15 până acum, sunt publice, care pot face obiectul transferului. Mai avem în vedere încă 20 sau 25. Probabil câteva dintre acestea vor fi transferate. Pentru înÅ£elegerea lucrurilor, noi am fost concepuÅ£i ca minister pentru proiecte de interes naÅ£ional – ÅŸi când mă refer la infrastructură nu mă refer doar la autostrăzi, ci ÅŸi la domeniul minier, poate să însemne ÅŸi domeniul energetic, poate să însemne ÅŸi domeniul de reÅ£ele de IT, poate să însemne ÅŸi electricitate, ÅŸi gaze ÅŸi căi ferate, orice este considerat ca proiect de interes naÅ£ional ÅŸi, fireÅŸte, se optează din punct de vedere politic pentru a fi transferat către ministerul pe care îl reprezint. Noi ne ocupăm însă ÅŸi de sprijinirea investitorilor străini care vin în România. Eu mărturisesc că a fost excelentă ideea premierului de a crea ÅŸi de a da putere unui membru al Guvernului pentru investiÅ£iile străine. Este o idee care se pune în practică prima oară din 1990 încoace. Noi, cei din PSD, am avut această preocupare ÅŸi în perioada 2000-2004…ÅŸtiÅ£i că Guvernul Năstase a avut acea AgenÅ£ie Română de InvestiÅ£ii Străine (ARIS), care după aceea s-a unit cu Centrul Român de ComerÅ£ Exterior ÅŸi au creat CRPCIS. Acum s-au despărÅ£it, iar activitatea de comerÅ£ exterior s-a dus la Ministrul Economiei ÅŸi la noi a rămas activitatea de investiÅ£ii străine. În acest moment avem deja doi investitori foarte mari, europeni, care au mai încercat să intre în România ÅŸi nu au reuÅŸit. Din nefericire, toate demersurile făcute pentru ei sunt confidenÅ£iale, dar pot să vă spun că activează în domeniul industrial. Eu cred că vom reuÅŸi să îi determinăm să vină. Practic, avem misiunea de a miÅŸca lucrurile din punct de vedere administrativ. Marea problemă, tristeÅ£ea noastră, a românilor, este că organele administraÅ£iei publice centrale, locale, nu se miÅŸcă. Atunci când vine cineva ÅŸi cere ceva nu i se dă niciun răspuns. Nu îi spune nici da, nici nu. Nu îi spune "da, dar cu aceste condiÅ£ii" sau "nu, decât dacă îndepliniÅ£i aceste condiÅ£ii poate ne mai gândim o dată", nu, nu dă nimeni niciun răspuns. Toată lumea stă. Åži rolul nostru este să ne rugăm de ei, să folosim pârghiile administrative ca să nu mai stea, să dea un răspuns – afirmativ sau negativ. AGERPRES: Parteneriatul Public Privat a devenit aproape o obsesie în dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Când vom avea în sfârÅŸit o lege viabilă a PPP? Dan Åžova: Noi avem o lege a PPP ÅŸi acum, dar marea ei problemă a fost că, de exemplu, ea interzicea plăţile de disponibilitate. Ce înseamnă asta? Nu trebuie să ne imaginăm că PPP este un cadou – vine un investitor, îÅ£i construieÅŸte obiectivul ÅŸi pleacă acasă. Nu. Un investitor îÅ£i construieÅŸte un obiectiv pe teritoriul naÅ£ional dacă, exploatându-l, îÅŸi poate scoate un anumit profit. Ca să construieÅŸti ceva pe banii privatului, cum ÅŸtie lumea, trebuie să existe în spate o bancă care să finanÅ£eze. Banca, pentru a finanÅ£a, dă un credit investitorului. Acest credit trebuie recuperat. FireÅŸte că banca face o analiză de risc ca în cazul fiecărui credit. Se termină obiectivul ÅŸi începe exploatarea lui. Din exploatarea lui, investitorul vine ÅŸi spune: Eu cred că scot un milion de euro pe lună. Banca spune: E foarte bine să fie aÅŸa, dar marja noastră de risc este 40%. Noi plecăm de la ipoteza că vei scoate doar 600.000 de euro. Åži, atunci, beneficiarul – statul român, trebuie să acopere 400.000 de euro. Nu sunt bani efectivi, este un risc. Legea actuală a PPP interzicea statului român sau oricărei autorităţi să acopere aceste riscuri. În aceste condiÅ£ii nu se poate face PPP pentru că proiectele nu sunt bancabile. Adică nicio bancă nu va finanÅ£a nimic. V-am dat un exemplu despre un defect major al legii. Noi am solicitat colaborarea AmCham România (n.r. – Camera de ComerÅ£ Americană în România), a Consiliul Investitorilor Străini de asemenea, am apelat la fostul ministru de finanÅ£e Mihai Tănăsescu, actual vicepreÅŸedinte al Băncii Europene de InvestiÅ£ii, care ne-a sprijinit ÅŸi, pe banii BEI, ne-a trimis cinci specialiÅŸti de la Luxemburg care au stat trei zile ÅŸi au lucrat aici cu specialiÅŸtii noÅŸtri ajutându-ne la realizarea mecanismelor care să asigure că această lege poate funcÅ£iona în PPP ÅŸi în conformitate cu finanţările de la UE ÅŸi, de asemenea, ne-au arătat mecanismele prin care faci un PPP bancabil, avertizându-ne care sunt ÅŸi problemele de Å£ară ale României pentru care se nasc rezerve foarte mari ale băncilor. Pe baza tuturor consultărilor, am scris o lege care s-a aflat în studiu ÅŸi la AmCham ÅŸi la Consiliul Investitorilor Străini. Cu observaÅ£iile lor, draftul final al legii îl dăm săptămâna aceasta autorităţilor locale – la Uniunea NaÅ£ională a Consiliilor JudeÅ£ene ÅŸi la Uniunea NaÅ£ională Comunelor, OraÅŸelor, Municipiilor, să ne spună ÅŸi dânÅŸii ce observaÅ£ii au. Îl vom trimite ÅŸi la AOAR ÅŸi la UGIR – 93. ToÅ£i vor avea un dead-line de maximum două săptămâni să facă observaÅ£iile, după care îl vom aproba ca proiect în Guvern ÅŸi îl vom trimite la Bruxelles, la CE, pentru că în materie de PPP CE trebuie să aibă ultimul cuvânt. Probabil că în două luni de acum încolo vom avea o lege nouă a PPP care se va fi bucurat de consultarea tuturor factorilor activi. Nu vă ascund că am luat această lege ÅŸi am dat-o ÅŸi potenÅ£ialelor bănci finanÅ£atoare. Vreau să se înÅ£eleagă că Guvernul României nu ÅŸi-a schimbat atitudinea ÅŸi acum face ce îi dictează CIS sau băncile, numai că trebuie să fim realiÅŸti. Eu am venit în politică după 15 ani de avocatură de business ÅŸi ÅŸtiu că dacă nu armonizezi toate părÅ£ile, că nu te obligă nimeni să faci ce scrie în lege ca autoritate, e posibilitatea ta să faci sau nu un PPP cu cineva, să accepÅ£i sau nu o finanÅ£are, eÅŸti chemat să negociezi condiÅ£iile, riscuri, dobânzi, să negociezi plăţi de disponibilitate, eÅŸti chemat să negociezi tot. Marea noastră problemă în lege era că aveam o figură juridică care nu funcÅ£iona. Adică, ÅŸi să fi vrut să faci nu aveai posibilitatea că nu te lasă legea. Acum creăm cadrul. AGERPRES: Din lista de proiecte pe are aÅ£i întocmit-o, majoritatea vor fi în PPP? Care ar fi acestea? Dan Åžova: PuÅ£ini ÅŸtiu, de exemplu, că Centrala de la Cernavodă are în spate o companie de proiecte ÅŸi urmează să fie făcută în PPP. Deci, proiectul actual este un PPP pe terminalele 3 ÅŸi 4 ÅŸi sunt multe alte proiecte concepute aÅŸa. PPP este o instituÅ£ie despre care mulÅ£i vorbim ÅŸi puÅ£ini o înÅ£eleg exact cum este ea. Nu este foarte uÅŸor de utilizat, iar băncile au destul de multe rezerve faţă de PPP. De asemenea, aceasta este una din puÅ£inele instituÅ£ii care nu are o reglementare la nivel european ÅŸi este una din puÅ£inele instituÅ£ii pe care nici măcar nu o regăsim în totalitatea celor 28 de state. O regăsim în doar 12 sau 13 state, iar de succes este doar în Anglia, FranÅ£a ÅŸi Germania. În UE este o instituÅ£ie folosită mai nou. Ea este folosită cu foarte mare succes în Asia. Dezvoltarea aceea, boom-ul acela economic din Asia se datorează ÅŸi PPP. De asemenea, foarte folosit ÅŸi de SUA. În Europa este o instituÅ£ie faţă de care există anumite rezerve pentru că este complicată. Dar fratele mai mare, mai experimentat, mai uzitat ÅŸi mai folosit este concesiunea, care seamănă foarte mult cu PPP. DiferenÅ£ele între cele două sunt de nuanţă. Concesiunile funcÅ£ionează. Sunt reglementate în OUG 34. Au existat anumite nelămuriri ale colegilor din presă în legătură cu plăţile de disponibilitate în cazul concesiunilor ÅŸi al PPP-urilor. Colegii dumneavoastră de la Gândul chiar mi-au adresat câteva întrebări. Exista îngrijorarea că statul român ar urma să suporte investiÅ£iile privaÅ£ilor în PPP, ceea ce este complet fals. Statul român poate acoperi, în cazuri excepÅ£ionale, doar plăţi de disponibilitate. Mai exact, ce nu m-au întrebat colegii din presă ÅŸi nu am avut ocazia să o spun este că dacă cineva îÅŸi propune să câÅŸtige un milion de euro pe lună ÅŸi câÅŸtigă doar 800.000 de euro, vin eu cu plata de disponibilitate pentru luna respectivă. Dar dacă câÅŸtigă 1,1 milioane de euro, acei 100.000 de euro investitorul îi plăteÅŸte statului român. Deci, suma pe care se discută întotdeauna ca ÅŸi câÅŸtig, ca profit, trebuie să fie fixă. Dacă e peste, îmi dă el mie. Dacă e sub, îi dau eu lui. Asta va fi formula din Legea PPP, formula pe care o regăsim de altfel ÅŸi în OUG 34/2006 ÅŸi în orice altă reglementare privind PPP din lume. AGERPRES: Bechtel este un subiect dificil. AÅŸteptaÅ£i un răspuns cu privire la reziliere. Apoi, foarte multă lume afirmă că va trebui să dăm foarte mulÅ£i bani companiei americane. Probabil, ei vor cere anumite daune. Sunt, însă, dispuÅŸi la o negociere? Au stabilit un cuantum al daunelor pe care le-ar putea plăti statul român? Dan Åžova: Din nefericire, ÅŸi aceste negocieri sunt afectate de confidenÅ£ialitate, dar pot să vă spun că îngrijorarea celor care vorbesc este justificată, pentru că vorbim despre banul public, dar din fericire este doar reverenÅ£iară, pentru că nu se va întâmpla treaba asta. Pot să vă spun din start că în acest moment, dacă am termina Suplacu de Barcău – BorÅŸ, ceea ce ne-ar mai costa 250 de milioane de euro, contractul s-ar termina oricum. Aceasta este negocierea făcută de doamna ministru Boagiu. Or, în aceste condiÅ£ii, ar fi culmea ca cineva să-Å£i ceară mai mult decât ar lua dacă ar mai ÅŸi munci. Deci, fireÅŸte că negocierile sunt dure. Dar pot să vă spun că am avut o discuÅ£ie foarte deschisă cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA – este locÅ£iitorul ambasadorului – ÅŸi cu consilierul economic al ambasadei americane, dar ÅŸi cu reprezentanÅ£ii Bechtel ÅŸi cu avocaÅ£ii companiei, ÅŸi în urma acesteia am ajuns la concluzia că încetarea contractului de comun acord este cea mai bună soluÅ£ie. Partea americană – toÅ£i cei menÅ£ionaÅ£i – a fost foarte mulÅ£umită de faptul că a venit cineva ÅŸi a spus frontal că asta este situaÅ£ia: bani la buget nu mai sunt, nu putem finanÅ£a din bani europeni, din păcate, că trebuie să reziliem acest contract, nu pentru că avem ceva de reproÅŸat companiei Bechtel, fireÅŸte contractul a avut o mulÅ£ime de probleme; eu le-am explicat foarte transparent că avem o concluzie simplă ÅŸi tristă: după 11 ani, avem 52 de km de autostradă ÅŸi 1,4 miliarde de euro plătite. Eu nu sunt nici anchetator nici istoric să stau să caut vinovaÅ£i. Pe mine mă interesează situaÅ£ia concretă. Eu am preluat o treabă ÅŸi am primit ordin să încerc să o rezolv. Problema aici nu este de a reproÅŸa ceva companiei Bechtel sau celor de dinainte, din punctul meu de vedere. Poate alte autorităţi au ce să le reproÅŸeze celor de dinainte. Asta nu este problema mea însă. Eu am o autostradă de făcut, de găsit o soluÅ£ie pentru ea ÅŸi le-am explicat că, de fapt, această încetare de comun acord a contractului are în vedere schimbarea mecanismului de finanÅ£are. Singura posibilitate este să găsesc pe cineva interesat să o facă în concesiune. Nu vă ascund că au fost câÅ£iva oameni în mod justificat supăraÅ£i, neînÅ£elegând exact ce se întâmplă, acuzându-mă că renunÅ£ la Autostrada Transilvania. Nu, din contră, ÅŸi am explicat, iar acum se pare că lumea a înÅ£eles. Nu numai că nu renunÅ£. Ceea ce încercăm să facem acum este să o revigorăm, să o facem. Pentru că dacă nu schimbăm mecanismul de finanÅ£are, din cauza acestui deficit bugetar foarte strâns, din cauză că noi trebui să asigurăm în primul rând resurse pentru cofinanÅ£area fondurilor europene, de 85%, ÅŸi ÅŸtiÅ£i că această autostradă nu se află ÅŸi nici nu este acceptată la Bruxelles – nu mai contează istoria -, lipsa de resurse financiare la bugetul statului – practic, nu făceam decât să prelungim o moarte clinică ÅŸi să ne furăm căciula. Eu încerc – poate că sunt mai tânăr, poate mai naiv, poate mai neliniÅŸtit – să rezolv această problemă. În primul rând, să nu mai fie afectată autostrada de existenÅ£a unui contract de care nu pot scăpa. Vom termina acest contract, vom negocia ÅŸi finalmente se va lua o decizie. Vă daÅ£i seama că eu nu voi acÅ£iona de capul meu. Am termen cu ei ca până pe 30 aprilie. Până la aceasta data trebuie încheiate negocierile, după care concluziile fiecărei părÅ£i vor fi prezentate Guvernului ÅŸi Guvernul va decide cum procedăm. AGERPRES: E posibilă o înÅ£elegere amiabilă? Dan Åžova: Eu cred că – ÅŸi pot să vă spun după 15 ani de avocatură în care am făcut consultanţă ÅŸi negociere – eu spun că ajung cu dânÅŸii la o concluzie. Nu este o artă a negocierii, nu există nicio tehnică. Există doar bun simÅ£ ÅŸi onestitate în treaba asta. Trebuie să te uiÅ£i cu atenÅ£ie, a venit consultantul, spune ce este acolo în mod real…Noi pregătim acum ca să licităm – pentru ca să nu lăsăm în nelucrare în 30 aprilie, când ei vor părăsi ÅŸantierul – vom avea o firmă de pază, pentru că vor fi foarte multe materiale de construcÅ£ii, ÅŸi o firmă care să asigure conservarea lucrărilor – să nu crească buruieni pe autostradă, vom face licitaÅ£ie pentru asta ÅŸi vom asigura conservarea ÅŸi paza până când vom găsi un nou constructor. Pot să vă spun cu rezerva confidenÅ£ialităţii că sunt vreo trei constructori foarte mari din lume interesaÅ£i să facă Autostrada Transilvania. Pe tronsonul de autostradă BraÅŸov – Tg. MureÅŸ trebuie să ÅŸtie lumea că nu s-a făcut absolut nimic. AGERPRES: Ca mecanism de finanÅ£are, la ce vă gândiÅ£i pentru viitor? Dan Åžova: Concesiune sau PPP, nu există altă posibilitate ÅŸi să vedem, normal, plăţile de disponibilitate. Vor fi niÅŸte discuÅ£ii foarte, eu nu spun dure, eu fac parte dintre cei care se înÅ£eleg foarte bine cu domnul Gherghina ÅŸi cu domnul Voinea, ÅŸi o să fie discuÅ£ii cu dânÅŸii să vedem ce loc este în deficitul bugetar pentru plăţi de disponibilitate. Mai mult decât atât, voi avea o întâlnire ÅŸi cu parlamentarii din Transilvania pentru a-i pune la curent cu situaÅ£ia în care suntem. În plus, voi organiza, cu acceptul Guvernului, dacă îl voi avea, mă voi duce pe terenul lor în Ardeal, probabil la Oradea, voi invita toÅ£i parlamentarii, toÅ£i aleÅŸii locali – de la consilierii judeÅ£eni până la consilierii locali – le voi arăta situaÅ£ia ÅŸi le voi propune două soluÅ£ii: dacă doresc să ne sprijine ca Guvern să găsim orice soluÅ£ie de finanÅ£are, sunt 'n' variante, matematica financiară îÅ£i dă posibilitatea să faci orice improvizaÅ£ie, până la urmă, iar dacă nu, se poate merge ÅŸi pe soluÅ£ia unei asociaÅ£ii intracomunitară care să preia autostrada ÅŸi sa o termine. FireÅŸte, acesta a doua soluÅ£ie, trebuie sa aibă aprobarea Guvernului înainte de a fi propusă. Ne zbatem să găsim soluÅ£ii, iar în acÅ£iunea noastră dezinteresul sau de reaua-credinţă nu-ÅŸi au locul. Eu cred în acea autostradă ÅŸi cred că trebuie să existe. Problema este finanÅ£area. Trebuie să găsim pe cineva care să aibă bani ÅŸi să vrea să realizeze acest proiect. Eu sunt pregătit să-l ÅŸi ajutăm: tronsonul de la SebeÅŸ la Turda se află în TEN-T, poate fi finanÅ£at până la 85% din bani europeni, deci am putea găsi o soluÅ£ie să legăm Coridorul IV de Autostrada Transilvania pe bani europeni, ceea ce ar reprezenta un mare ajutor, cel puÅ£in într-o primă fază pentru Autostrada Transilvania care, dacă nu ajunge la BraÅŸov, rămâne puÅ£in suspendată, dar s-ar putea face acest tronson SebeÅŸ – Turda care ar ajuta-o foarte mult. Acum, toate lucrările la Autostrada Transilvania sunt sistate, cine vine preia toate lucrările. AGERPRES: Pe Comarnic – BraÅŸov, când vom avea un câÅŸtigător? Dan Åžova: Până pe 30 septembrie trebuie semnat contractul. În luna octombrie trebuie demarate lucrările. Acesta este programul. Ieri am avut întâlnire cu consultantul de la Louis Berger. Mi-a explicat că sunt probleme în legătură cu structura de finanÅ£are, cu structura de riscuri, că sunt probleme cu traseul autostrăzii, sunt probleme cu proiectul tehnic. Toate trebuie rezolvate în ritm alert. Deci, este un obiectiv pe care noi ca Guvern ni l-am asumat, iar eu sunt suficient de încăpăţânat pentru a face orice ca să semnez contractul în octombrie cu cineva. Acum avem precalificări ÅŸi o să vedem cine se califică mai departe. AGERPRES: Când vor fi gata precalificările? Dan Åžova: Peste vreo 30 de zile, deci repede. Lansăm precalificările pentru PiteÅŸti – Craiova. Este al treilea proiect în concesiune pe care îl facem anul acesta, iar la anul vom încerca să trecem deja pe o treaptă superioară. ÅžtiÅ£i că se creează acum, în 2013, pentru exerciÅ£iul financiar 2014 – 2020 un noi instrument, acela de a combina fondurile europene cu PPP. Åži avem câteva obiective care vor fi construite cu fonduri europene în mod clasic, 85%, ÅŸi câteva foarte circulate. Nu pot să vă spun deocamdată care sunt, pentru că nu s-a luat încă o decizie finală la nivel guvernamental exact ce vom face până în 2016. Ce vreau să vă spun este că am încercat să acÅ£ionez pozitiv în materie de autostrăzi, adică nu am venit să spun că ce au făcut ceilalÅ£i dinainte este prost, ci continuăm. AGERPRES: Craiova – PiteÅŸti o faceÅ£i în PPP? Dan Åžova: În concesiune. Pe toate cele trei – Comarnic – BraÅŸov, Centura sud ÅŸi PiteÅŸti – Craiova – se va face concesiune. Evaluarea mea este că în octombrie semnăm Comarnic, în noiembrie Centura sud ÅŸi în decembrie PiteÅŸti – Craiova. AGERPRES: Care sunt datoriile CNADNR către firmele constructoare ÅŸi când se vor achita? Dan Åžova: În mod concret, CNADNR are 500 de milioane de euro datorii, care trebuie plătite la firme dacă sunt recepÅ£ionate lucrările, pentru că intră în economia românească. Până la finele lunii mai se vor plăti toÅ£i banii, ca să închidem odată capitolul datoriilor. Deci, arieratele sunt de 500 de milioane de euro. Ne-au fost finanÅ£ate de la buget. Domnul Voinea ÅŸi domnul Gherghina au fost foarte amabili ÅŸi au găsit formula să plătim arieratele în primele două trimestre ale anului, tocmai pentru a evita falimentele, pentru a păstra locurile de muncă. Ce s-a întâmplat în anii trecuÅ£i? S-au declanÅŸat lucrări fără a fi bugetate, iar oamenii nu au făcut facturi pentru că era ilegal să faci facturi dacă lucrările nu sunt bugetate. Răspunderea e penală. Repet: nu este problema mea acum. Acum trebuie plătite lucrările. Le plătim. Le bugetăm, le plătim. Nu poÅ£i să ignori lucrarea făcută. Cel care a acceptat să se facă lucrarea, cel care a făcut comenzile, cred că are o problemă juridică cât casa, dar nu este problema noastră acum, ci a organelor cu atribuÅ£ii în materie. Este problema autorităţilor în drept să se ocupe de chestiunea aceasta. Mai mult decât atât, foarte multă lume din presă, în mod justificat, m-a întrebat despre controalele la CNADNR. Mi-au spus: sunt foarte multe controale la CNADNR, sunt două controale de fond ale CurÅ£ii de Conturi – unul pe activitate, unul pe fonduri europene – , există un control al Corpului de Control al premierului făcut în vară, le avem pe toate. Ceea ce vreau să vă informez este că acum se face un alt control de fond al Corpului de Control al Guvernului, care a început în februarie ÅŸi se va termina în luna iulie sau august ÅŸi vom avea o imagine generală. Pe baza tuturor acestor controale, nu numai că voi face sesizări la organele în drept, acolo unde este cazul, dar voi face ÅŸi restructurarea Companiei. Deci, niciun asemenea control nu rămâne fără urmări. Dar am solicitat Corpului de Control al premierului ca pe baza tuturor datelor pe care le are din celelalte acte de control ÅŸi pe baza propriilor constatări de fond pe a numite lucruri, pentru că vreau să vă spun că o companie care are un buget propriu de aproape 400 de milioane de euro – ei au făcut niÅŸte achiziÅ£ii, niÅŸte investiÅ£ii, unele mai mult sau mai puÅ£in justificate. A trebuit să luăm lista de investiÅ£ii să o curăţăm, ca să zic aÅŸa. Eu, de exemplu, îmi doresc foarte mult să vedem dacă observaÅ£iile din raportul CurÅ£ii de Conturi care spune că s-ar economisi niÅŸte sute de milioane de euro într-un termen de 5-7 ani dacă am internaliza activitatea de întreÅ£inere vară-iarnă se verifica la un calcul economic. Eu vreau să rog pe cineva acum să-mi facă un calcul financiar. Am întrebat la CNADNR ÅŸi de acolo spun că ar avea dreptate auditorii CurÅ£ii de Conturi ÅŸi că s-ar produce niÅŸte economii foarte mari, dacă CNADNR s-ar ocupa de deszăpezire ÅŸi de întreÅ£inerea drumurilor. Nu de reabilitări, nu de construcÅ£ii, doar de întreÅ£inere vară-iarnă. Nu poÅ£i să ignori o asemenea observaÅ£ie, nu ai cum, când auditorii CurÅ£ii îmi spun că pot să produc 80-100 de milioane de euro din schimbarea modului de lucru la deszăpezire ÅŸi la întreÅ£inere. Am rugat pe cineva să facă un calcul, vor face o simulare. Dacă nu le va mai ieÅŸi acelaÅŸi lucru o să solicit domnului preÅŸedinte Văcăroiu să ne dea posibilitatea să dialogăm cu auditorii de la Curtea de Conturi pentru a vedea exact cum văd ÅŸi dânÅŸii treaba asta ÅŸi dacă fac economie la buget – nu 80 – 100 de milioane de euro, dar dacă fac economie la buget 10 milioane de euro în 7 ani, o fac. Zece milioane de euro dacă fac economie, o fac! Este indiscutabil. O vom face cu toate durerile pe care le va produce acest lucru ÅŸi cu toate criticile. AGERPRES: Mai reziliaÅ£i contracte? Dan Åžova: Voi analiza în cursul lunilor aprilie – mai contracte de deszăpezire. Ceea ce pot să vă spun este că am Å£inut sub control ÅŸi când voi da raport la presă – se termină iarna astronomică – vreau să vă spun că am Å£inut sub control extrem de strict ÅŸi de riguros anul acesta. Deci, ce a însemnat deszăpezire s-a cheltuit sub 50% din bugetul alocat. AÅŸtept să văd exact facturile de reglare finală. Dar înainte de facturile de reglare finală eram undeva sub 30% ÅŸi am fost informat că vom ajunge undeva sub 50% . Deci, am avut grijă să nu se cheltuie banii. Oricum, o primă reformă se va face deja din iarna următoare, normal nu vor mai fi drumurile naÅ£ionale la noi, dar o primă reformă se va face în sensul că nu se va mai da cu nisip pe străzi. Acest nisip produce o problemă foarte mare, în sensul că este foarte coroziv, apoi el rămâne pe marginea drumurilor. Există o formulă, mi-au explicat cei de la CNADNR, cu niÅŸte cloruri de sodiu, un fel de sare care se dizolvă ÅŸi nu este corozivă pentru asfalt. Acest nisip, rămânând ÅŸi trecând maÅŸinile peste el strică asfaltul, plus alte probleme. AGERPRES: Comisia Europeană a răspuns în ceea ce priveÅŸte Autoritatea NaÅ£ională de Autostrăzi? Dan Åžova: Încă nu ne-au răspuns. De abia le-am trimis, eu sper să ne răspundă repede. Vor fi două etape, de fapt, în relaÅ£ia cu Comisia. În primul rând, i-am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate care să aibă reglementare execuÅ£ie ÅŸi control. Åži apoi am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate cu această configuraÅ£ie. A fost trimisă scrisoarea la solicitarea premierului care cere transparenţă totală în activitatea instituÅ£ională. Acum aÅŸteptăm răspunsul. Noi actul normativ l-am terminat. Este scris ÅŸi avem ÅŸi observaÅ£iile de la Ministerul de FinanÅ£e. AÅŸteptăm acum răspunsul CE, vedem ce scrie acolo ÅŸi dăm proiectul ÅŸi la JustiÅ£ie. FireÅŸte, îl vom da ÅŸi colegilor de la Transporturi. Mai avem câteva lucruri de discutat cu Institutul de Cercetări în Transporturi, cu rovinieta, după aceea urmează să rezolvăm ÅŸi asta va fi într-o colaborare strânsă cu Ministrul Fondurilor Europene o chestiune extrem de simplă. Ca să poÅ£i accesa fonduri europene, trebuie să fii înregistrat pentru un exerciÅ£iu financiar ca beneficiar de fonduri europene. Această înregistrare se face înainte de începutul exerciÅ£iului financiar. Autoritatea neexistând în 2006, ea nu este înregistrată pentru 2007-2013 ÅŸi atunci ea nu poate fi pusă în operă înainte de a fi beneficiar de fonduri europene, ceea ce ar însemna să aÅŸteptăm 1 ianuarie 2014. Este o discuÅ£ie destul de complicată pe care am supus-o atenÅ£iei Guvernului în ÅŸedinÅ£a trecută. Ni s-a spus: se poate să o puneÅ£i în operă dacă toate fondurile europene sunt accesate, adică dacă toate contractele posibile pe exerciÅ£iul financiar 2007-2013 sunt încheiate. Nu sunt încheiate, însă. Ajungem la o altă discuÅ£ie. Avem patru tronsoane care sunt în licitaÅ£ie: TimiÅŸoara – Lugoj, Lugoj-Deva de exemplu. Mai avem o problemă cu tronsonul de la Nădlac-Arad lotul I. Am cerut o informare ÅŸi despre el ÅŸi mi s-a spus că se vor relua procedurile de licitaÅ£ie în următoarele două săptămâni. Până nu reuÅŸim să încheiem contracte ÅŸi pe aceste tronsoane nu poate fi începută noua autoritate ca să-i transferăm contractele pentru că nu este înregistrată ca beneficiar de fonduri europene ÅŸi ar exista posibilitatea să se creeze neînÅ£elegeri. Dar aÅŸa, o înfiinţăm, o punem în Monitorul Oficial, o înregistrăm, iar de la 1 ianuarie 2014 este sigur beneficiar de fonduri europene. Eu încerc să închei toate contractele pe fonduri europene pentru acest exerciÅ£iu financiar până în iunie, pentru că am un angajament politic faţă de colegii liberali ÅŸi faţă de domnul Fenechiu (n.r. – ministrul Transporturilor), să treacă drumurile naÅ£ionale la ei. Deci, fac tot posibilul ÅŸi încerc să le dau ÅŸi compania curată, adică să rezolv ÅŸi problema internalizării, dacă este posibil până atunci etc. AGERPRES: Deci, ea din vară ar putea să fie înfiinÅ£ată. Dan Åžova: Eu asta îmi doresc. Nu numai să fie înfiinÅ£ată, dar să ÅŸi despărÅ£im drumurile naÅ£ionale ÅŸi să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am luat în decembrie cu toÅ£ii. În interior, din punctul nostru de vedere, angajamentul este foarte clar ÅŸi va fi respectat. Ceea ce încercăm să facem acum – ÅŸi avem o colaborare strânsă cu colegii de la Transporturi – este să nu greÅŸim. Adică, din dorinÅ£a de a respecta angajamentul politic cât de rapid se poate să nu avem probleme instituÅ£ionale. În rest, nu există niciun fel de dubiu în legătură cu ceea ce trebuie făcut. AGERPRES: Dintre cele 15 – 25 de proiecte, putem spune că până în vară veÅ£i ÅŸti exact pe cele pe care le veÅ£i face? Adică veÅ£i avea lista completă? Dan Åžova: Noi, acum, ne-am îndeplinit rolul, ca să spun aÅŸa, ÅŸi muncim la prezentarea proiectelor de interes naÅ£ional, indiferent cine la face. Probabil că unele proiecte vor fi deja trecute până în vară, probabil că va exista o listă în care se vor mai purta discuÅ£ii. Ceea ce vreau să vă spun este că în interiorul nostru atitudinea este foarte pozitivă. Noi nu avem un concurs între noi cine face proiectele. Deci, dacă decizia politică va fi, de exemplu proiectul X care se află la ministerul Y va continua să fie făcut de ministerul Y, iar Åžova sau ministerul pe care îl conduce el se va implica în tot ceea ce înseamnă PPP, în tot ceea ce înseamnă relaÅ£ia cu investitorul străin, în tot ceea ce înseamnă relaÅ£ia ÅŸi obligaÅ£ia legală pe care o am de a solicita celorlalte autorităţi să-ÅŸi facă treaba în termeni legali, este bine ÅŸi aÅŸa. Deci, va exista o colaborare. Nu am orgoliul de a scrie pe fruntea mea că am făcut eu proiectul. Mă interesează să se facă ÅŸi va fi o victorie a USL sau a unui alt ministru. Este nesemnificativ, numai să se dea drumul la el. AGERPRES: Din aceste proiecte, înÅ£eleg că între 30 ÅŸi 50% să fie făcute prin PPP plus fonduri europene, iar restul din PPP. Dan Åžova: Cu fonduri europene este mai greu de făcut. Adică, trebuie văzut unde se dau. De exemplu, la energetică Å£i se dau fonduri europene, dar nu sunt uÅŸor de accesat. Deci, trebuie să te duci direct la Bruxelles să discuÅ£i aÅŸa ceva. De aceea, este foarte important ÅŸi cine vine să construiască ÅŸi cine devine acÅ£ionar în compania de proiect, pentru că, vă dau un exemplu, la Cernavodă constructorii vor fi, probabil, Lavalin împreună cu Candu care au tehnologia, dar în compania de proiect, unde are Nuclearelectrica acum 95% noi vrem să atragem investitori, adică oameni care să vină cu bani în compania de proiect. Oamenii aceÅŸtia cu bani care vin, dacă au capacitatea de a aduce consultanÅ£i care să atragă ÅŸi fonduri europene, normal că este foarte bine, dar nimeni nu poate oferi certitudini. AGERPRES: Centrala de la TarniÅ£a ÅŸi cele două terminale de la Cernavodă, care este situaÅ£ia lor ? Dan Åžova: Vreau să vă spun că sunt mai multe proiecte. Avem RoÅŸia Montană, cupru, gaze de ÅŸist, Cernavodă, TarniÅ£a, canalul Siret – Dunăre sunt proiecte în privinÅ£a cărora, din nefericire, noi toÅ£i, în ultimii 20 de ani, nu am fost capabili să luăm o decizie politică ÅŸi să spunem "Domnule, se face în aceste condiÅ£ii" sau "Nu se face ÅŸi punct". Nu am fost în stare, am tot amânat. Eu vă sesizez aici un merit foarte mare – puteÅ£i să mă bănuiÅ£i de subiectivism, mi-l asum – la premierul Ponta ÅŸi anume acela că a spus "eu vreau ca acest Guvern să ia o decizie. Da sau nu''. Ceea ce vreau să vă spun este că nu va fi o decizie luată prin cotloane sau pe după uÅŸi. Va fi o decizie la nivel Guvernamental ÅŸi majoritatea absolută a proiectelor pe care vi le spun va fi supusă unei legi în Parlament. Deci, Parlamentul va trebui să voteze. Åži, acolo, are posibilitatea tot spectrul politic să vină ÅŸi să critice, să spună dacă este de acord sau nu este de acord, să-ÅŸi expună poziÅ£iile. Poate că va pleca un proiect de la Guvern să se facă ÅŸi Parlamentul va spune 'Nu'. Noi vrem să se ia o decizie de către clasa politică. FireÅŸte că va decide o majoritate, asta este clar, dar trebuie să decidă, aÅŸa cum alt obiectiv care nu este problema mea dar în materia proprietăţilor este aceeaÅŸi poveste. Cu toÅ£ii discutăm despre faptul că retrocedarea proprietăţilor în loc să-ÅŸi atingă scopul de reparaÅ£ie patrimonială ÅŸi morală faţă de oameni a devenit un imens business pentru niÅŸte oameni, nimeni nu a avut curaj să ia taurul de coarne ÅŸi să spună că s-au făcut niÅŸte greÅŸeli. Cine a comis fapte de natură penală sa răspundă, dar aceasta nu este problema noastră, a Guvernului, este problema DNA-ului, a Parchetului General, a acestor instituÅ£ii care îÅŸi reclamă justificat, constituÅ£ional, legal, moral, în conformitate cu statul de drept independenÅ£a. Problema noastră este că li s-au dat plângeri privind furturi de opt miliarde jumate făcute în perioada 2009-2012 ÅŸi nu au venit să spună "Da, este o problemă'' sau ''Nu, nu este niciun fel de problemă''. Nu are, poate, legătură cu discuÅ£ia noastră, dar vă spun ce simt ca membru al Guvernului ÅŸi am simÅ£it mai puÅ£in ca parlamentar. Simt această reticenţă nejustificată ÅŸi înnebunitoare a tuturor autorităţilor din România – că sunt primării, că sunt consilii locale, că este AdministraÅ£ia Apelor sau Parchetul General – de a nu spune. Tac toÅ£i. Nu este firesc asta. Într-o democraÅ£ie, lucrurile se spun cu 'da' sau 'nu', 'da, cu condiÅ£ii' sau 'nu, cu condiÅ£ii' sau îÅ£i declini competenÅ£a. Dar să stai ÅŸi să nu spui nimic, să nu faci nimic nu este propriu nici democraÅ£iei, nici statului de drept ÅŸi nici aÅŸteptării oamenilor. Vreau să vă spun că foarte mulÅ£i din administraÅ£ie se tem. Nu vreau să vă dau exemple nominale, pentru că nu au importanţă. Dar în discuÅ£iile cu aceÅŸti investitori foarte importanÅ£i – am vorbit cu un primar, am vorbit cu ÅŸeful consiliului local ÅŸi am întrebat: 'Domnule, ce se întâmplă? De ani de zile sunteÅ£i întrebaÅ£i.' Mi-au dat un răspuns halucinant. Mi-au spus:''Nu ne-a spus nimeni ce să răspundem'! 'Domnule, dar nici eu nu vreau să vă spun ce să răspundeÅ£i. RăspundeÅ£i ce este legal! Da sau nu. Sau ce condiÅ£ii trebuie să îndeplinească pentru a fi da sau e nu pentru totdeauna, dar daÅ£i un răspuns'. Le-am spus: 'Cum să vă spună cineva ce să răspundeÅ£i? Nu o să vă spună nimeni ce să răspundeÅ£i. Voi trebuie să răspundeÅ£i, că este atribuÅ£ia voastră legală. Sau veniÅ£i la Guvern ÅŸi spuneÅ£i că sunteÅ£i împovăraÅ£i de această atribuÅ£ie legală. LuaÅ£i-o de la noi ÅŸi daÅ£i-o altora. Nu vă cer nimic. Nici da, nici nu. SpuneÅ£i poziÅ£ia dvs. SunteÅ£i autoritate aleasă sau autoritate numită, aveÅ£i niÅŸte atribuÅ£ii legale, puteÅ£i să staÅ£i în faÅ£a oricui – că este ministru, că este premier – ÅŸi să spuneÅ£i cu demnitate ÅŸi cu pregătire: 'Da, o facem, este legală' sau 'Da, dar trebuie să îndeplinească niÅŸte condiÅ£ii' sau 'Nu, nu o facem pentru că nu este legal, nu este moral, nu este acceptat de comunitate'. Am încheiat discuÅ£ia. Asta este, dar spuneÅ£i ceva!''. Marea problemă a României este că e blocată în abÅ£inere. Toată lumea tace, ceea ce este complet nefiresc. Dar o să îndreptăm treaba asta, cu răbdare ÅŸi înÅ£elepciune. AGERPRES: În ceea ce priveÅŸte investiÅ£iile străine directe. Anul acesta vom creÅŸte? AveÅ£i niÅŸte previziuni? Dan Åžova: Se pare că vom avea o creÅŸtere ÅŸi cred că vom avea o creÅŸtere importantă. InvestiÅ£iile străine au scăzut dramatic între 2009 – 2012. Deci, ar fi normal să avem un oarecare succes comparativ cu această perioadă. S-au dus foarte mult în jos, nu s-a avut grijă de investitorii străini. Am avut discuÅ£ii cu zeci de investitori uriaÅŸi din această lume, am fost uimit de deschiderea lor, de buna credinţă ÅŸi de consternarea pe care au exprimat-o la întâlniri spunându-mi: "Domnule, am făcut investiÅ£ii în Polonia, am făcut investiÅ£ii în Ungaria, am făcut investiÅ£ii în Serbia, am făcut investiÅ£ii în Bulgaria, la dumneavostră nu se poate''. AGERPRES: De ce? Ce au reclamat? Dan Åžova: Au spus: "La dumneavoastră nu se poate, autorităţile nu colaborează. Nimeni nu ne spune dacă este bine sau nu, nimeni nu ne refuză, nimeni nu ne acceptă, nimeni nu ne spune condiÅ£iile. Nimeni nu spune absolut nimic'. Există un blocaj total de sus până jos. Le-am spus: "Domnule, este păcat. Å¢ara are resurse, Å£ara are potenÅ£ial, are oameni bine pregătiÅ£i, salariile sunt relativ mici, comparativ cu restul Uniunii Europene, ceea ce reprezintă un avantaj foarte mare. Există posibilitatea unor facilităţi la nivel local. Mai faci un drum, mai pui un transformator, mai tragi o Å£eavă de gaz, mai pui un canal ca să ajuÅ£i investitorul. Avem proceduri de ajutor de stat ÅŸi oameni foarte bine pregătiÅ£i în ajutor de stat – a fost rugat, de altfel, domnul secretar de stat Enache Jiru (n.r.- secretar de stat în Ministerul FinanÅ£elor) să se ocupe cu foarte mare atenÅ£ie de treaba asta. În ultimii ani, potenÅ£ialii investitori s-au simÅ£it părăsiÅ£i, pur ÅŸi simplu, nebăgaÅ£i în seamă, ceea ce este nefiresc. AGERPRES: Referitor la aceÅŸti potenÅ£iali investitori. Una dintre cauze ar putea fi ÅŸi instabilitatea legislativă? Dan Åžova: Vreau să vă spun că idealul de predictibilitate ÅŸi stabilitate a legii este de prima pagină de manual de investiÅ£ii în care spune că, normal, cel care face o investiÅ£ie ideal ar fi ca în următorii 20 de ani să aibă neschimbate condiÅ£iile de la momentul în care investeÅŸte. Nu se întâmplă aÅŸa. Nu se întâmplă nicăieri aÅŸa. Nu este problema modificărilor numai în România. FranÅ£a, de exemplu, în fiecare an, la începutul anului, vine cu modificări masive la sistemul fiscal. ToÅ£i fac treaba asta. Eu vreau să vă spun un lucru. În ultimii ani, ÅŸi nu ultimii patru, pentru că vreau să fiu cinstit, singurul care a respectat regula trecută în Codul fiscal – să modifici o dată Codul pe an cu cel puÅ£in ÅŸase luni înainte de 1 ianuarie a fost Adrian Năstase. El a fost singurul care s-a Å£inut de regula asta. Normal că unele (modificări legislative) sunt justificate, iar altele nu sunt justificate. Noi avem o mulÅ£ime de probleme: nu avem implementat manualul de proceduri în PPP, noi nu suntem membri OECD (OrganizaÅ£ia pentru Cooperare Economică ÅŸi Dezvoltare) – nefiind membri OECD nu avem acces la manualul de bune practici al organizaÅ£iei în materie de preÅ£uri de transfer, ceea ce ne împiedică să Å£inem în Å£ară profiturile, sunt externalizate prin diverse forme de contracte, Fiscul, oricât ar fi de rău, este greu să intervină, noi avem probleme. Dar vreau să vă spun o chestiune foarte simplă: nu frecvenÅ£a modificărilor este problema, ci dacă aceste modificări se adresează unor chestiuni de fond, care schimbă structuri, care schimbă complet mediul investiÅ£ional. Altfel, ajustări sunt necesare permanent. Ce s-a reproÅŸat este că s-a venit în mijlocul anului cu niÅŸte modificări care schimbă complet mediul investiÅ£ional ÅŸi unele dintre ele ÅŸi retroactiv. Deci, asta s-a reproÅŸat. De când a venit noul Guvern al USL, din mai anul trecut, nu s-a mai întâmplat treaba asta, dar trebuie să Å£ii această linie constantă 2-3-4 ani, pentru a convinge oamenii ca in România, indiferent de culoarea politică, partidele s-au maturizat în sensul înÅ£elegerii anumitor cerinÅ£e, anumitor exigenÅ£e ale investitorilor. Noi trebuie să fim foarte pragmatici. Investitorul vine cu banii lui ÅŸi el vrea să ÅŸtie ce se întâmplă cu banii lui. Pentru ca întrebarea simplă este Ťcâte riscuri îl poÅ£i pune să-ÅŸi asumeÅ¥? Al doilea lucru pe care l-am remarcat de foarte multe ori – ÅŸi când eram în opoziÅ£ie ÅŸi când eram avocat – este că guvernanÅ£ii nu au prea înÅ£eles de-a lungul timpului că investitorii străini nu sunt fundaÅ£ii. Ei vin în România sau în altă Å£ară ca să facă profit. Ce a inventat foarte frumos civilizaÅ£ia capitalistă occidentală – este că eÅŸti binevenit la mine să faci profit, dar singurul lucru pe care trebuie să-l discutăm este referitor la partea ce mi se cuvine ÅŸi mie, stat gazdă, din profitul investiÅ£iei, pentru că eu pun totul la dispoziÅ£ie. Eu pun poliÅ£ia la dispoziÅ£ie, eu pun la dispoziÅ£ie infrastructura, eu pun la dispoziÅ£ie forÅ£a de lucru, eu pun la dispoziÅ£ie, până la urmă, o Å£ară civilizată, dezvoltată ÅŸi europeană. ÎÅ£i pun la dispoziÅ£ie un mediu prietenos în care tu să faci afaceri. Întrebarea este care-i partea care mi se cuvine mie de aici? Dar aÅŸa cum statul român vrea să ÅŸtie care este partea care i se cuvine ÅŸi investitorul vrea să ÅŸtie care este partea de profit pe care o ia. Deci, toată lumea vrea să fie predictibilă, numai că eu, în timp ce-mi discut partea ce mi se cuvine, ca stat român, eu mai am în mână ÅŸi instrumentul reglementării, pe care investitorul nu-l are. Deci, el este în dezavantaj faţă de mine ÅŸi atunci fireÅŸte că el permanent discută, este supărat justificat, spune în presă "Domnule, nu este predictibil mediul. Nu se întâmplă lucrurile aÅŸa cum trebuie. Nu poÅ£i să mă chemi în anumite condiÅ£ii ÅŸi să mi le schimbi în ÅŸase luni''. Dar noi am început un drum în mai 2012. Dacă acest drum va fi păstrat 2 ani, trei ani, atunci mesajul care va fi transmis este că România s-a maturizat. Eu vă spun că investitorul mare pe care încerc să-l aducem în România – el are de optat între Polonia, Ungaria, România ÅŸi Bulgaria – deci, dacă acest investitor va veni aici, acesta va fi un semnal extraordinar, pentru că este un investitor foarte mare, extrem de serios ÅŸi extrem de pretenÅ£ios. Dacă noi vom reuÅŸi să-l convingem să vină, va fi un semnal ÅŸi vor veni mulÅ£i alÅ£ii. Jocul de imagine ÅŸi de meta-limbaj este foarte important ÅŸi încercăm să lucrăm pe toate planurile. Fără să vreau să fac niciun fel de acuze – cred că România este ca un atlet cu multiple accidentări, pe care vrem să-l punem înapoi pe pistă ÅŸi să ÅŸi concureze la olimpiadă. Nu-l poÅ£i pune să alerge în cârje. Trebuie să-l repari întâi, să faci recuperarea fizică, să-l convingi că mai poate fi atlet – este ÅŸi elementul psihologic – să alerge, să aranjez să-i aduc unii mai slabi ca să prindă curaj ÅŸi să-l pun pe linia de plutire ÅŸi asta durează. AGERPRES: AÅ£i avut întâlnire cu o delegaÅ£ie a Băncii de Dezvoltare a Chinei. Ce au vizat discuÅ£iile? Dar cu potenÅ£iali investitori ruÅŸi v-aÅ£i întâlnit? Dan Åžova: Nu am avut până în acest moment niciun contact cu nimeni din partea rusă. Nici cu ambasade, nici cu oameni de afaceri, nici cu camere de comerÅ£, cu nimeni, până în acest moment. Am avut în schimb contacte multiple cu China: cu ambasadoarea, cu mai multe firme din China, cu Eximbank-ul chinez, săptămâna asta, cu Banca de Dezvoltare a Chinei. Cu ce poate ajuta mediul de afaceri chinez ÅŸi băncile chineze este să finanÅ£eze proiecte care nu beneficiază de fonduri europene ÅŸi ei au finanÅ£at deja destul de multe proiecte. Deci, Banca de Dezvoltare a Chinei are finanţări de aproape 5 miliarde de euro în România, ceea ce puÅ£ini ÅŸtiu. De exemplu, judeÅ£ul Dolj a dezvoltat o relaÅ£ie foarte bună cu China. DelegaÅ£ia din China ne-a transmis care sunt interesele companiilor pe care ei le finanÅ£ează în general ÅŸi eu le-am dat toate cele 15 proiecte pe care le avem ÅŸi să le dau. Åži le-am spus: ''Astea sunt proiecte importante pentru noi''. FireÅŸte că mai sunt sute de alte proiecte mai mici. Le-am spus: "Acestea sunt 15 proiecte foarte mari de care eventual companiile foarte puternice din China ÅŸi băncile foarte puternice din China pot fi interesate". Cele mai mari companii de construcÅ£ii de infrastructură din lume sunt din China. China este principalul partener al SUA ÅŸi unul dintre principali susÅ£inători financiari, împrumutători ai lor. Este a doua economie a lumii. Mai mult, China are investiÅ£ii uriaÅŸe în Uniunea Europeană. AGERPRES: AveÅ£i o strategie să aduceÅ£i investiÅ£ii ÅŸi în zona de est a ţării, a Moldovei, pentru că este o zonă foarte săracă. Investitorii preferă vestul ţării, vin în BucureÅŸti… Dan Åžova: Asta este o întrebare foarte dificilă pe care mi-a pus-o foarte multă lume în particular. Există un decalaj în Å£ară. Există zone foarte puÅ£in dezvoltate ÅŸi nu este numai Moldova, este ÅŸi Oltenia, ÅŸi zona Harghita-Covasna, sunt părÅ£i din Dobrogea foarte puÅ£in dezvoltate, Lunca Dunării. Problema este că investitorii, când vin, spun: ''Domnule, noi vrem acolo, pentru că acolo sunt făcute utilităţi, acolo găsesc forţă de muncă, acolo găsesc înÅ£elegere". Este foarte greu să îi spui ''Nu te du acolo, du-te dincolo''. Ei vor să se aÅŸeze unde vor ei. Nu ai cum să-l îndrepÅ£i, nu ai cum să-l obligi, te bucuri dacă vine. Eu vreau, în perioada următoare, să solicit tuturor preÅŸedinÅ£ilor de consilii judeÅ£ene ÅŸi tuturor primarilor de municipii ÅŸi oraÅŸe să-mi dea fiecare o prezentare a facilităţilor investiÅ£ionale pe care ei le au pe teritoriul unităţilor pe care le conduc. Să spună: ''Uite, domnule, la noi se poate face asta. Am această structură a forÅ£ei de lucru, avem reÅ£eaua asta de electricitate, de canalizare, putem oferi cutare investiÅ£ie, avem drumuri făcute acolo, avem parcuri industriale părăsite", pentru că acestea sunt date statistice pe care ei le au la îndemână. Deci, să ne spună toate astea, eu le iau, le traduc în limba engleză ÅŸi vreau să le arunc pe piaÅ£a de investiÅ£ii, să vadă lumea, când vine în România, să vadă exact. Contează ÅŸi ce pregătire au oamenii, care este media salariului ÅŸi care este ÅŸomajul – pentru că poÅ£i să condiÅ£ionezi tu foarte multe lucruri…În acest moment mi-am dat seama că nu există un tablou investiÅ£ional pe judeÅ£e a facilităţilor pe care le au fiecare. Nu există. Nu va fi o întreprindere uÅŸoară, dar vreau să reuÅŸesc să o fac până la sfârÅŸitul anului, pentru ca la începutul anului 2014 să pot spune: "Uite, domnule, asta este Å£ara românească din punctul de vedere al conducătorilor administraÅ£iilor locale din România". Pentru că preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean, primarul de municipiu, când câÅŸtigă alegerile, el ÅŸtie problemele locale, el ÅŸtie ce s-ar putea face acolo ÅŸi el le promite oamenilor, dar nu a existat, nu s-a mers mai departe cu o legătură între administraÅ£ia locală ÅŸi centru. Oamenii (n.r. investitorii) vin aici, ca punct de prim contact. Normal că se duc ÅŸi la preÅŸedinÅ£ii de consilii judeÅ£ene de foarte multe ori, vorbesc cu ei direct ÅŸi se aranjează. Multe lucruri au reuÅŸit. Unii au mai multă, iar alÅ£ii mai puÅ£ină experienţă. Dar trebuie făcută această prezentare pe care eu vreau să o pun pe un site în limba engleză ÅŸi să aibă toată lumea acces la ea. Vă garantez că va fi un site foarte accesat, cel puÅ£in de cei din afară. Mai ales că există companii pe care oamenii le cunosc mai puÅ£in ca profil de activitate ÅŸi care reprezintă interesele investitorilor. Adică, în loc să vină 50 ce companii să discute cu autorităţile locale trimit un reprezentant, care este specializat în investiÅ£ii. România este o Å£ară care, din punctul meu de vedere cu foarte multe avantaje: are forţă de muncă calificată, are oameni foarte dornici să muncească – dacă facem un calcul pe ce bani pleacă românii să muncească în afară, dacă ar avea un loc de muncă ce le-ar da jumătate din suma pe care o primesc ar rămâne în Å£ară, pentru că dacă pui una peste alta tot acolo ajung. România este o Å£ară europeană – este foarte important – este o Å£ară civilizată, este o Å£ară în care nu ai probleme să mergi pe stradă, este o Å£ară fără conflicte, fără conflicte sociale, interetnice, nu se bat oamenii pe stradă, este o Å£ară în care există comerÅ£ civilizat. Există, din punctul meu de vedere drumuri, nu la nivelul Germaniei, dar se poate circula pe ele foarte bine…Adică este o Å£ară care are multiple avantaje. Este adevărat că e mai dezvoltată economic în vest decât în est, sunt zone mai sărace, dar peste tot este aÅŸa. Nordul Angliei nu se compară cu sudul Angliei. Sudul Angliei este agricol, iar nordul Angliei este industrial. Dar eu susÅ£in cu tărie că România este o Å£ară cu multiple avantaje. Cu toÅ£i investitorii cu care am vorbit, când l-am însoÅ£it pe premier la Paris sau în Danemarca, asta este ÅŸi opinia investitorilor. ToÅ£i spun: "România este una dintre ţările cu cele mai multe avantaje din UE. AveÅ£i o problemă că nu vin investitori la voi. Problema este la voi". Eu am identificat imobilismul administraÅ£iei. Mai există ÅŸi un fel de nepricepere. Avem ÅŸi această meteahnă naÅ£ională: la noi nu se poate nimic. Când bagă cineva capul pe uşă, primul lucru pe care îl spune înainte de ''Bună ziua'' este "Nu se poate!''. Ne luptăm ÅŸi cu asta. AGERPRES: Site-ul pe care vreÅ£i să puneÅ£i aceste prezentări va fi un site specializat? Dan Åžova: Trebuie să mă consult ÅŸi cu Guvernul ÅŸi cu premierul ca să vedem care este cea mai bună soluÅ£ie. Cred că trebuie să fie o acÅ£iune de comunicare publică ÅŸi de promovare.