Postul Paştelui a început luni 18 martie
Postul Mare sau Postul PaÅŸtelui, care precede sărbătoarea Învierii Domnului ÅŸi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a început luni în Biserica Ortodoxă. Potrivit site-ului AgenÅ£iei Basilica a Patriarhiei Române, perioada de postire pentru sărbătoarea Sfintelor PaÅŸti, care anul acesta va fi sărbătorită duminică, 5 mai, are loc între 18 martie ÅŸi 4 mai, inclusiv.
Postul PaÅŸtelui, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung ÅŸi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenţă, menÅ£ionează pr. prof. dr. Ene BraniÅŸte în lucrarea "Liturgica Generală" apărută la Editura Institutului Biblic ÅŸi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1993.
Acest post a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la PaÅŸti ÅŸi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioÅŸilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor ÅŸi a Învierii Domnului. Totodată, aduce aminte de postul de patruzeci de zile Å£inut de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde i s-a dat ÅŸi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime.
Durata de 40 de zile a Postului PaÅŸtelui se întemeiază pe o tradiÅ£ie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea ÅŸi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a Å£inut 40 de zile ÅŸi 40 de nopÅ£i; patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinÅ£ei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile ÅŸi 40 de nopÅ£i înainte de începerea activităţii publice ÅŸ.a.m.d.
După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) ÅŸi se posteÅŸte până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv. Conform tradiÅ£iei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteÅŸte astfel: în primele două zile (luni ÅŸi marÅ£i din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei care pot să Å£ină, post complet sau, pentru cei mai slabi, ajunare până spre seară, când se poate mânca puÅ£ină pâine ÅŸi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marÅ£i ÅŸi miercuri) ÅŸi ultimele două zile (vineri ÅŸi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârÅŸirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinÅ£ite), când se mănâncă pâine ÅŸi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri, inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara) iar sâmbăta ÅŸi duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn ÅŸi puÅ£in vin.
Postul PaÅŸtelui este Å£inut ÅŸi în Biserica Romano-Catolică ÅŸi durează 40 de zile, dar nu începe luni, ca la ortodocÅŸi, ci în miercurea numită a CenuÅŸii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuÅŸii pe creÅŸtetul capului.
