Partidele lui Basescu lasa o senzatie de deja-bu
Cand l-am vazut pe Traian Basescu la carciuma alaturi de popularii din Miscarea lansata deunazi am avut o senzatie licoroasa de deja-bu. Am mai vazut/baut sceneta asta, de pe vremea cand seful statului lua la bord niste pahare de vin in compania lui Gigi Becali, inainte de a ceda pentru o clipa timona tarii pentru a urca nonsalant la volanul masinii personale. Ca si cand nici vin n-ar fi baut, nici fiola nu-i mirosea. In aceeasi locanta, zice presa, Traian Basescu bea mai an aldamasul aruncarii lui Vasile Blaga in cursa pentru Primaria Capitalei, in care buldogul a sfarsit lamentabil. Nu se cunoaste vreo chermeza de despartire a presedintelui de PDL, dar adio-ul acela de partidul pe care l-a inventat, fluturat ca din gura portului, trebuie ca o fi fost precedat de vreo agapa indoliata.
Ce-i drept, la lansarea Miscarii Populare s-a consumat aparent doar cafea, in ton, probabil, cu amareala vremurilor de le traieste politica portocalie. Semn ca nici dictatorii nu mai sunt ce-au fost, nici consumatorii nu mai au tupeul de a lasa camerele de filmat sa scotoceasca prin pahare, in cautarea buchetului potrivit al vinului sau al numarului corect de cuburi de gheata din whiskey.
Nu stiu cum o fi fost cafeaua, dar pare clar pentru toata lumea ca miscarea pe care consilierii i-au infiintat-o la comanda lui Traian Basescu este doar un ersatz de partid. Un surogat, un nechezol de formatiune politica, nascuta cica din sastiseala de politica si de partidele care o fac pe scena larga a patriei.
Pe vremuri, Basescu era omul loviturilor neasteptate si al iesirilor orchestrate, de mare efect la public, in momente de tensiune extrema in politichia noastra. La fel ar fi trebuit sa fie, deunazi, si primul discurs al presedintelui dupa scandalul numirilor in Parchete, care l-a expus pe Victor Ponta blamului incrucisat al televiziunilor oficial prietene sau inamice. Toata lumea se astepta ca iesirea presedintelui la amvonul de la Cotroceni sa lamureasca lucrurile, in oricare dintre directii: fie sa-l albeasca pe premier, fie sa-l infunde si mai tare in mocirla compromisului pe tema Serviciilor care ranjesc in urma numirilor de sefimi in Romanika.
Basescu n-a lamurit nimic: a citat obsesiv un articol din Constitutie si a delirat controlat despre transparenta, europenitate, echitate si competitie libera. Din sofismele d'antan i-a ramas doar tupeul cu care continua sa o propuna pe Laura Codruta Kovesi in capul DNA, ca si cand numele i-ar fi venit in plic direct de la Bruxelles si el nu e decat mesagerul inocent.
Aceeasi atitudine de invitat care oficiaza un ritual a avut si in cazul Miscarii Populare. Desi el este cel care a incleiat-o si a scos-o in lume, s-o vada mai intai chelnerii si pe urma poporul, seful statului joaca pentru marele public rolul de oaspete special, care asteapta sfios sa fie invitat sa rupa doua-trei capete sau sa striveasca o lacrima-doua in causul palmei, dupa caz, la sedintele de bilant al fundatiei.
Pe-asta cu greata provocata de politica mai c-as intelege-o. Dar combatuta la restaurant, chiar daca doar la o cafea, face din Miscarea Populara mai degraba un remediu contra mahmurelii provocate de betia puterii.
Daca o da in bara cum a facut cu PDL-ul, pun pariu ca Traian Basescu isi lanseaza urmatoarea fundatie/platforma direct la o moare de varza.
Vifor Rotar
