PaÅŸtele Blajinilor – comemorare a morÅ£ilor
În credinÅ£a populară, în lunea de după Duminica Tomii se sărbătoreÅŸte aÅŸa-numitul PaÅŸte al Blajinilor.
În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuÅ£i ÅŸi sub numele de rohmani. PaÅŸtele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinÅ£a ortodoxă se pune accent ÅŸi pe cultul morÅ£ilor.
PaÅŸtele blajinilor sau PaÅŸtele morÅ£ilor ori PaÅŸtele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiÅ£i – spovediÅ£i, împărtăşiÅ£i ÅŸi cu lumânare – sau nepregătiÅ£i. CredincioÅŸii depun ofrande pe morminte, bocesc morÅ£ii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina ÅŸi MaramureÅŸ. 
Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morÅ£ilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaÅ£i dintre noi. Se crede că de PaÅŸtele Blajinilor sufletele morÅ£ilor sunt libere ÅŸi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei ÅŸi date de pomană. Astfel, oamenii îÅŸi imaginau că pot petrece PaÅŸtele cu moÅŸii ÅŸi strămoÅŸii ''aici'', prin venirea spiritelor morÅ£ilor când se deschid mormintele ÅŸi cerurile la Joimari sau separat, oamenii ''aici'' ÅŸi Blajinii ''acolo'', dar cu alimente ÅŸi băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ''aici''. CredinÅ£ele despre blajini sunt multe ÅŸi contradictorii. Blajinii, oameni blânzi ÅŸi paÅŸnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunÅ£aÅ£i că a sosit PaÅŸtele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroÅŸitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morÅ£ilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaÅ£i dintre noi. Se crede că de PaÅŸtele Blajinilor sufletele morÅ£ilor sunt libere ÅŸi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei ÅŸi date de pomană. Astfel, oamenii îÅŸi imaginau că pot petrece PaÅŸtele cu moÅŸii ÅŸi strămoÅŸii ''aici'', prin venirea spiritelor morÅ£ilor când se deschid mormintele ÅŸi cerurile la Joimari sau separat, oamenii ''aici'' ÅŸi Blajinii ''acolo'', dar cu alimente ÅŸi băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ''aici''. CredinÅ£ele despre blajini sunt multe ÅŸi contradictorii. Blajinii, oameni blânzi ÅŸi paÅŸnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunÅ£aÅ£i că a sosit PaÅŸtele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroÅŸitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoÅŸilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii ÅŸi că, de atunci, susÅ£in stâlpii de sprijin ai Pământului.
CreÅŸtinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeÅ£ea ÅŸi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni.
Ei sunt foarte buni la suflet, credincioÅŸi, blânzi ÅŸi înÅ£elepÅ£i. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare ÅŸi de legătura dintre ei ÅŸi oameni, care se menÅ£ine prin intermediul acestui praznic. De asemenea, există credinÅ£e populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaÅ£i.
Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.
Ei sunt miloÅŸi ÅŸi devotaÅ£i lui Dumnezeu, dar nu ÅŸtiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroÅŸite, pentru ca să afle ÅŸi morÅ£ii că este PaÅŸti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii.
