Razboinicul luminii stinse de gardian
Viitorul e nesigur, dar stim macar cum o sa arate lucrurile in cel putin o felie din viata complexa a natiei. In 2015, intr-o zi oarecare de joi, televiziunile vor relata frenetic ca al sase sutelea meniu al puscariasului Becali a continut marmelada la micul dejun si chiar supa cu galuste la pranz. Varul Giovanni se va mira machidoneste de bogatia calorica a hranei administrate fartatului, diversi trepadusi patetici vor repeta a o suta mia oara ca Jiji a facut mai mult bine decat rau si, din veneratie imbecila, vor vorbi in continuare despre el la trecut, ca despre un raposat pe altarul justitie. Cu putin noroc, insa, Giovanni va vorbi si despre propriul meniu in celula amenajat nu pentru girafe, nu pentru urangutani, ci pentru un mafiot de calibrul lui. Asta daca Directia penitenciarelor se va fi ostenit sa faca rost de planurile viloiului de nabab si sa-i construiasca samsarului o anexa de lux la Jilava.
Pana atunci, insa, suflarea mioritica va fi cunoscut scrisoarea lui Jiji catre presedintele Traian Basescu, in care ciobanul il roaga pe seful statului sa-l gratieze. Desi oierul e un tip oral prin excelenta, ca si Miorita, va trebui de data asta sa scrie. Dar o va face asa cum si citeste, si cum a facut cand l-a lecturat pe Coelho, dupa propria marturisire – pasajele care i-au placut le-a citit, alea care nu i-au placut nu le-a citit, epistola ar contine doar fragmente porcoase. Cum in felul asta nu poate fi data publicitatii, draftul scrisorii epurate de afurisenii, expediata din celula pe care o imparte cu generalii Cioflinca si Babiuc ar putea arata asa:
„Ba, Traiane.
Nu fi, ba, bulangiu.
Io stau aicia, intre doi talhari si tu huzuresti la Palat.
Ia tu sabia dreptatii si da o gratiere, pac-pac.
Nu fi, ba, fraier, ca-ti iese si tie vreo 35% la suta in sondaje, ca si-asa esti praf la popularitate.
Ba, ce-mi place cuvantul asta, popularitate. Te umple-n gura.
Hai, ca n-am timp, ca ii ascult p-astia la Crezul si fac premieri.
Ba, bine ca mi-am amintit. Tu nu mai ai, ba, niste stele d-alea prin sertare sa-mi dai si mie doua-trei ca uite stau dupa cacanarii astia de generali la coada la tineta. Ca zice ca ei au prioritate ca sunt mai mari in grad.
Hai, iesi cu gratierea aia, ca te sparg!”
Pe plic, un timbru de Rahova si, bineinteles, semnatura Razboinicul luminii. Un titlu cam inutil dupa ora stingerii.
Vifor Rotar