Strategia de export ar putea fi gata în toamnă şi va fi armonizată cu strategia de reindustrializare

Strategia de export a României ar putea fi gata în toamnă ÅŸi va fi armonizată cu Strategia de reindustrializare ÅŸi cu cea de Specializare inteligentă, dar ÅŸi cu Strategia de competitivitate a Uniunii Europene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Acesta a vorbit ÅŸi despre evoluÅ£ia exporturilor ÅŸi pătrunderea pe noi pieÅ£e, dar ÅŸi despre activitatea Birourilor de Promovarea a ComerÅ£ului Exterior ÅŸi cum ar putea fi îmbunătăţită aceasta.

 

AGERPRES: Se lucrează de ceva vreme la o strategie de export. A fost finalizată, mai aveţi de lucru la ea?

Manuel Donescu: Nu este finalizată. Noi lucrăm la această strategie, sperăm să fie undeva în toamnă. Dorim să ne armonizăm cu strategia de competitivitate a Uniunii Europene, cu Strategia de reindustrializare a României ÅŸi cu Strategia de specializare inteligentă. Este o componentă a programului demarat la nivelul Ministerului Economiei ÅŸi trebuie să ne armonizăm. De exemplu, acele sectoare prioritare. Noi nu putem stabili că sunt niÅŸte sectoare prioritare, iar alÅ£i colegi de la politici industriale să vină cu altele. Trebuie să lucrăm în echipă ÅŸi să gândim această strategie, inclusiv pe componenta de export, împreună. Credem că este mult mai bine să mergem ÅŸi noi pe cadrul financiar european. Ca o constatare generală: trebuie să fim pregătiÅ£i de strategii pe termen mediu, să nu mai mergem pe strategii pe termen scurt, care nu ne ajută. Demarăm o strategie, ne oprim undeva la jumătate, reluăm sau nu mai reluăm anumite aspecte…

AGERPRES: Ce noutăţi aÅ£i inclus sau veÅ£i include în Strategia NaÅ£ională de Export 2012-2016? Ce modificări au fost făcute la această strategie?

Manuel Donescu: Principala noutate este abordarea acestei strategii din perspectiva exerciÅ£iului financiar 2014-2020. Noua Strategie NaÅ£ională de Export 2014-2020 vizează în special continuarea modificărilor structurale ale exportului, cu accent pe creÅŸterea ponderii bunurilor ÅŸi serviciilor cu valoare adăugată ridicată. Ne propunem, împreună cu mediile de afaceri, ca firmele româneÅŸti să capteze ÅŸi să adauge valoare pe lanÅ£ul valoric naÅ£ional, printr-un grad de specializare sporit pe lanÅ£urile valorice europene ÅŸi mondiale; extinderea bazei de exportatori români ÅŸi creÅŸterea numărului de operatori economici care accesează instrumentele de promovare a exportului; reorientarea geografică a exporturilor pe pieÅ£ele non-UE. Pe termen scurt, avem în vedere atât promovarea sectoarelor cu pondere la export (construcÅ£ii de maÅŸini, industria electronică ÅŸi electrotehnică, industria alimentară, industria navală, mobila) cât ÅŸi a produselor cu valoare adăugată ridicată din sectoare emergente precum componente auto, agricultura ecologică, protecÅ£ia mediului, IT, design. Încercăm să atragem un număr cât mai mare de participanÅ£i la astfel de evenimente ÅŸi, în special, de firme noi exportatoare care să fie posesoare de branduri sau de produse inovative ÅŸi să orientăm acÅ£iunile promoÅ£ionale către pieÅ£ele din afara UE, cu precădere către pieÅ£e Å£intă din ţări emergente (FederaÅ£ia Rusă, ţările ex-Iugoslave, Asia ÅŸi Orientul Mijlociu). Nu în ultimul rând, vom promova oferta de export a IMM-urilor, inclusiv din regiunile de dezvoltare ale României, precum ÅŸi a clusterelor existente în România. Mai avem în vedere dezvoltarea de instrumente de susÅ£inere specializate pe grupe de exportatori (sistemul passport to export pentru cei începători, potenÅ£iali exportatori), promovarea brandurilor pentru cei mai avansaÅ£i, susÅ£inerea clusterelor de export sau reÅ£elelor ÅŸi platformelor de export; proiectarea, pornind de la portalul de comerÅ£, a unui sistem integrat de informaÅ£ii ÅŸi cunoÅŸtinÅ£e de comerÅ£ internaÅ£ional, planificarea liniilor de export ÅŸi măsurarea cu acurateÅ£e a impactului SNE; dezvoltarea brandurilor sectoriale sau regionale de export pentru a susÅ£ine noua identitate competitivă a României; susÅ£inerea firmelor inovative sau a consorÅ£iilor de firme care se vor specializa inteligent la nivel regional. De o atenÅ£ie deosebită pentru activitatea de export analizată în cadrul reuniunilor lunare ale Consiliului de Export se bucură armonizarea strategiilor sectoriale ÅŸi intersectoriale cu Strategia NaÅ£ională de Export.

 

AGERPRES: Ce domenii incluse în Strategia NaÅ£ională de Export 2012-2016 sunt prioritare în acest an, în condiÅ£iile în care 2012 a fost anul promovării produselor agroalimentare pe pieÅ£ele externe?

Manuel Donescu: În Strategia NaÅ£ională de Export 2012-2016 sunt vizate, mai ales, produsele cu grad sporit de valoare adăugată, creative, inovative, care pot conferi o nouă identitate competitivă României pe pieÅ£ele externe. Promovarea acestora pe pieÅ£e Å£intă, respectiv grila piaţă -produs, urmăreÅŸte în principal: produsele agro-alimentare cu focalizare pe agricultura bio, în special produse procesate, pe pieÅ£ele din: UE (Germania, Spania, FranÅ£a), FederaÅ£ia Rusă, China, SUA ÅŸi Orientul Mijlociu, Coreea de Sud, Japonia, Venezuela; industrii bazate pe creativitate ÅŸi inovare cu accent pe design, audio-vizual, artizanat, cercetare-dezvoltare: toate zonele geografice; sectorul energetic, inclusiv energii regenerabile: Orientul Mijlociu, CSI; construcÅ£ii de maÅŸini: state membre CSI, Balcani, Turcia, Orientul Mijlociu, Asia, Brazilia, Mexic, Argentina, Columbia, UE; autoturisme ÅŸi alte mijloace de transport, inclusiv componente: Orientul Mijlociu, Columbia, Brazilia, Maroc, FederaÅ£ia Rusă, UE; vin: Rusia, AELS, China, Japonia, Brazilia, Mexic, UE; mobilă: Rusia, alte ţări membre CSI, Orientul Mijlociu, SUA, America Centrală ÅŸi de Sud, UE; produse chimice, mase plastice ÅŸi produse farmaceutice: Turcia, Balcani, Asia, Orientul Mijlociu, America Centrală ÅŸi de Sud, UE; produse metalurgice: state adiacente Mării Negre (OCEMN), Balcani, Brazilia, Mexic, Canada ÅŸi SUA; IT&C: Balcani, CSI, UE, Japonia, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, SUA, Canada, Mexic, Argentina, Chile, UE; confecÅ£ii, îmbrăcăminte ÅŸi încălţăminte: Rusia, AELS, Balcani, SUA, Canada, Japonia; servicii logistice ÅŸi de re-export: China ÅŸi alte ţări asiatice, UE, SUA, Canada, Mexic, ţări arabe.

 

AGERPRES: Comisia NaÅ£ională de Prognoză estimează pentru acest an o creÅŸtere a exporturilor cu 3,7% ÅŸi a importurilor cu 5,4%. Care sunt produsele care vor impulsiona exporturile, respectiv importurile, ÅŸi către ce ţări se vor îndrepta acestea?

Manuel Donescu: Cele mai reprezentative creÅŸteri la export în acest an, peste medie, se estimează la: autovehicule de transport rutier (peste 5%) precum ÅŸi părÅ£i ÅŸi accesorii autovehicule ÅŸi vehicule aeriene (peste 17%), mai ales către Germania, FranÅ£a, Italia, FederaÅ£ia Rusa, Turcia; produse electronice, electrotehnice ÅŸi optice (peste 4%), către Germania, Italia, Ungaria, FranÅ£a, Olanda; produse farmaceutice de bază ÅŸi preparate farmaceutice (circa 14%), în principal spre Germania, Marea Britanie, FederaÅ£ia Rusă, FranÅ£a, Danemarca; mobilă (circa 14%), către Germania, FranÅ£a, Italia, Marea Britanie ÅŸi Olanda, produse rezultate din prelucrarea lemnului (peste 11%), către Italia, Japonia, Turcia, Egipt, Germania; produse agroalimentare (circa 6%), din care mai ales cereale în Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia ÅŸi Spania, seminÅ£e oleaginoase in Spania, Ungaria, FranÅ£a, Turcia, Olanda. Estimările privind importurile prevăd creÅŸteri peste medie la produse agroalimentare (circa 30%), mai ales din Ungaria, Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda ÅŸi Italia, calculatoare ÅŸi produse electronice, electrotehnice ÅŸi optice (circa 14%) în principal din Germania, FranÅ£a, Italia, R. P. Chineză, Ungaria, mijloace de transport (circa 12%), din Germania, FranÅ£a, Italia, produse de cocserie ÅŸi obÅ£inute din prelucrarea Å£iÅ£eiului (circa 10%) în principal din Kazahstan, FederaÅ£ia Rusa, Polonia.

 

AGERPRES: Cum comentaţi dinamica exporturilor din ultimii cinci ani? Care sunt domeniile de export cu cel mai mare potenţial?

Manuel Donescu: Exporturile României în ultimii cinci ani (2012 faţă de 2008) au crescut pe ansamblu cu 34%, grupele de produse cu cele mai semnificative creÅŸteri fiind produse ale industriei constructoare de maÅŸini (inclusiv electrotehnică), reprezentând circa 43% din total export România, creÅŸtere 33,8%; principalele pieÅ£e de export sunt Germania, FranÅ£a, Italia, Marea Britanie, Ungaria, FederaÅ£ia Rusa; produse ale industriei chimice ÅŸi mase plastice, reprezentând circa 16% din total export România, creÅŸtere 57,8%; principalele pieÅ£e de export fiind Germania, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Italia, FranÅ£a; produse agroalimentare, reprezentând circa 9% din total export România, creÅŸtere 57,8%; principalele pieÅ£e de export sunt Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia, Ungaria, FranÅ£a, Turcia, Olanda; mobilă ÅŸi alte produse ale industriei lemnului, reprezentând circa 8% din total export România, creÅŸtere 46,4%, principalele pieÅ£e de export fiind Germania, FranÅ£a, Italia, Marea Britanie, Olanda, Japonia, Turcia.

 

AGERPRES: Se vorbeÅŸte în ultimul timp despre promovarea produselor româneÅŸti în ţări din afara Uniunii Europene, precum SUA, Palestina, China, Africa de Nord etc. Ce măsuri se au în vedere în acest sens?

Manuel Donescu: PieÅ£ele din Asia au devenit interesante. Pornind de la statistici veÅ£i vedea că principalele creÅŸteri sunt în zone non UE, fie că vorbim de Asia, fie că vorbim de fostele state CSI. Sunt creÅŸteri semnificative. Anul trecut, volumul exporturilor a scăzut cu 0,5%, dar în zonele non UE a crescut. 71% din exportul românesc merge către piaÅ£a UE, iar la importuri, din UE provin 73-74%. Unii îÅŸi puneau problema de ce mergem noi în afara UE, nu sunt produsele noastre competitive în Europa? Nu asta este ideea. Ideea este că trebuie să găseÅŸti un echilibru ÅŸi criza economică ÅŸi financiară a arătat acest lucru. Dacă scade consumul pe piaÅ£a UE trebuie să am posibilitatea să reorientez acest export pe pieÅ£e emergente, în dezvoltare.

De exemplu, China este privită mai mult ca exportator, dar este un importator foarte mare. S-a dezvoltat în zona asiatică foarte mult o clasă de mijloc, înstărită, cu putere foarte mare de cumpărare. În timp ce în UE cererea a scăzut, în cealaltă parte cererea a crescut ÅŸi atunci eu trebuie să reorientez exporturile unde există cerere. Statele emergente ÅŸi în dezvoltare ca cele din Asia de Est au ajuns de la exportatori necompetitivi la exportatori de nivel mondial. Este foarte important să colaborăm ÅŸi cu ei mai mult. E un context la nivel mondial de care trebuie să beneficiem, să folosim aceste modificări ca oportunităţi pentru exportatorii români. Orientările actuale în comerÅ£ul exterior românesc vizează, în principal, adaptarea actualelor structuri la necesitatea de punere cât mai bine în valoare a potenÅ£ialului economiei româneÅŸti pe pieÅ£ele externe, printr-o raportare oportună la exigenÅ£ele acestora ÅŸi la competiÅ£ia în planul relaÅ£iilor economice globale. Strategia ministerului solicită diversificare pieÅ£elor de export, reorientarea tot mai accentuată a exporturilor către ţări cu economii emergente ÅŸi neafectate de criză din Asia de Sud-Est, Africa ÅŸi Orientul Mijlociu ÅŸi ţări cu economii în dezvoltare din America Latină.

Această nouă viziune strategică ÅŸi-a arătat deja roadele, exporturile în afara Uniunii Europene crescând cu 2,6% în 2012, pe când cele în interiorul UE au scăzut cu 1,7%, la valori exprimate în euro. China ÅŸi India reprezintă pentru România o importantă destinaÅ£ie la exportul unei game largi de produse româneÅŸti, inclusiv maÅŸini, echipamente ÅŸi utilaje tehnologice, dar ÅŸi de bunuri de consum ÅŸi produse agroalimentare, pieÅ£ele respective putând fi abordate ÅŸi prin prisma realizării de proiecte economice în domeniile în care România are tradiÅ£ie ÅŸi experienţă, în special energie, petrol ÅŸi gaze, realizarea de capacităţi de producÅ£ie în industria cimentului, siderurgie, chimie etc. Demn de relevat este faptul că deficitul comercial cu China a fost redus cu 437 milioane euro în 2012. În pofida recesiunii economice, schimburile comerciale ale României cu SUA au crescut cu 11% în 2012, ceea ce arată că dimensiunea economică va avea tot mai multă substanţă în cadrul parteneriatului strategic, iar relaÅ£iile bilaterale devin mai profunde ÅŸi mai puÅ£in sensibile la factorii conjuncturali. Ministerul ÅŸi reprezentanÅ£ii comerciali din zona nord americană urmăresc informarea exportatorilor români cu privire la potenÅ£ialul ÅŸi specificul pieÅ£ei SUA (concurenţă, modalităţi de livrare, condiÅ£ii de comercializare, preÅ£uri etc.) pentru a putea pregăti oferte competitive ÅŸi pentru a selecta cele mai eficiente strategii de promovare a produselor proprii.

 

AGERPRES: Măsuri identice aveÅ£i în vedere ÅŸi pentru piaÅ£a africană?

Manuel Donescu: Dezvoltarea relaÅ£iilor comerciale ÅŸi de cooperare cu ţările din Africa ÅŸi Orientul Mijlociu reprezintă o componentă importantă a relaÅ£iilor economice externe ale României, această zonă comercială înregistrând an de an o creÅŸtere semnificativă. AÅŸ dori să evidenÅ£iez faptul că, în relaÅ£iile economice cu aceste ţări, s-a înregistrat permanent o balanţă comercială activă, cu toate că majoritatea importurilor de Å£iÅ£ei, combustibili, precum ÅŸi alte materii prime necesare industriei se realizează din Africa ÅŸi Orientul Mijlociu. Amplificarea relaÅ£iilor economice bilaterale cu ţările din zona Asia-Oceania este o componentă esenÅ£ială a relaÅ£iilor economice externe ale ţării noastre datorită potenÅ£ialului economic ÅŸi financiar al acestor state.

 

AGERPRES: Ce produse credeţi că ne pot face atractivi?

Manuel Donescu: Am făcut studii produs/piaţă, piaţă/produs. Nu trebuie să mergem neapărat pe anumite produse. Trebuie să vedem unde suntem performanÅ£i, unde avem sectoare emergente ÅŸi aici aÅŸ sublinia componente auto, IT, design. Dar în general noi avem produse inovative, avem acele branduri proprii. Nu se mai merge pe o strictă specializare ca înainte, în care un stat era specializat pe o anumită producÅ£ie. Acum eÅŸti într-un lanÅ£ de fabricaÅ£ie. Problema noastră este unde ne situăm pe acel lanÅ£. Nu se mai fabrică un produs într-o singură Å£ară. Se fac componente. Noi unde ne situăm pe acest lanÅ£? Suntem cu forÅ£a de muncă sau avem ÅŸi noi tehnologie pe care o adăugăm aici?

 

AGERPRES: Cum poate fi îmbunătăţită activitatea Biroului pentru promovare comercială din străinătate?

Manuel Donescu: În primul rând birourile sunt marcate de lipsa de resurse umane. În 2010, de la 130 de reprezentanÅ£i în străinătate am ajuns la 80. Am mai văzut ÅŸi eu în presă. S-a discutat despre salarii…Este o falsă problemă, mai ales că nu stabilim noi salariile, sunt stabilite prin lege pentru corpul diplomatic. Sigur că ne preocupă îmbunătăţirea activităţii acestora, dar nu e o problemă de o persoană sau alta, e o problemă de sistem. Noi vrem să îmbunătăţim sistemul, să vedem ce putem aduce în acest sistem, care totuÅŸi s-a menÅ£inut în linii mari după 1989 la fel. Aceste birouri sunt imaginea noastră în străinătate ÅŸi au această funcÅ£ie de reprezentare, de asistenţă, de promovare a exporturilor, de a identifica potenÅ£iali investitori străini. Dar cum gândim acest sistem? Ce poate face o singură persoană? Cum poate gestiona o relaÅ£ie comercială cum e cea cu Germania sau cu FranÅ£a, cu care avem schimburi foarte mari? De aceea ne gândim la îmbunătăţirea sistemului din această perspectivă: ce putem aduce, cum putem dezvolta un parteneriat public-privat care să conducă la extinderea schemei de reprezentare, la posibilitatea angajării unor experÅ£i locali. Văd acest consilier economic lucrând într-o echipă. Complexitatea ÅŸi volumul de activitate conduc la această idee. El trebuie să fie un coordonator ÅŸi să aibă niÅŸte experÅ£i locali eventual foarte bine specializaÅ£i. Ne gândim să găsim o formulă cât mai potrivită în acest sens. Se are, de pildă, în vedere, încheierea unui protocol de colaborare cu sistemul Camerelor de ComerÅ£ bilaterale din România sau a filialelor acestora din străinătate. Un exemplu în acest sens îl constituie Biroul de reprezentare deschis în 2012 la Beijing de Camera de ComerÅ£ ÅŸi Industrie BucureÅŸti (CCIB). După cum se cunoaÅŸte, activitatea reprezentantului economic comercial din BPCE are o componentă instituÅ£ională, îndeplinind sarcinile ataÅŸatului economic la ambasadă (cooperare economică, susÅ£inerea dialogului instituÅ£ional între administraÅ£ia centrală a ţării de reÅŸedinţă cu cea a ţării trimiţătoare, sarcini de reprezentare), respectiv, o componentă de promovare comercială, în cadrul căreia întreprinde demersuri pentru atragerea investiÅ£iilor străine din Å£ara de reÅŸedinţă ÅŸi demersuri în vederea promovării produselor si serviciilor firmelor româneÅŸti. Promovarea în sine, este o activitate a mix-ului de marketing, prin care se utilizează cele mai adecvate instrumente în vederea atingerii obiectivelor propuse. În activitatea sa, reprezentantul economic comercial extern este susÅ£inut din minister cu informaÅ£ii ÅŸi date de comerÅ£ internaÅ£ional ÅŸi bilateral, cu oferta de export a firmelor româneÅŸti.

 

AGERPRES: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă exportatorii români ÅŸi ce măsuri aveÅ£i în vedere pentru sprijinirea acestora?

Manuel Donescu: România, ca stat membru al Uniunii Europene, aplică politica comercială comună ÅŸi participă activ la noile provocări lansate de Comisia Europeană prin extinderea reÅ£elei de acorduri de comerÅ£ liber între UE ÅŸi ţări terÅ£e partenere. Prin aceste acorduri, UE îÅŸi doreÅŸte o deschidere semnificativă a accesului pe piaţă pentru produsele europene, deci ÅŸi româneÅŸti, noua generaÅ£ie de acorduri de comerÅ£ liber incluzând ÅŸi serviciile, nu numai bunurile. Această nouă generaÅ£ie de acorduri de comerÅ£ liber se adresează ÅŸi barierelor netarifare din calea comerÅ£ului, un factor decisiv în unele cazuri pentru deschiderea accesului pe piaţă. Un exemplu foarte bun este Acordul de comerÅ£ liber UE – Coreea, care a însemnat pentru România o creÅŸtere semnificativă a exporturilor pe această piaţă, cu aproximativ 45% în anul 2012 faţă de 2011. Estimăm că un fenomen similar se va produce ÅŸi în cazul Japoniei după finalizarea acordului. Din luna martie se aplică ÅŸi Acordul de comerÅ£ liber UE – Peru ÅŸi Columbia, urmând ca în perioada imediat următoare să aplicăm Acordul de Asociere UE – America Centrală, care include ÅŸi o componentă de comerÅ£ (bunuri ÅŸi servicii). Åži pe acest palier al politicii comerciale comune se depun toate eforturile pentru sprijinirea exportatorilor români ÅŸi creÅŸterea exporturilor de produse româneÅŸti. Desigur, o serie de probleme legate de dezvoltarea afacerilor în exterior vizează mediul de afaceri ÅŸi gradul de competiÅ£ie pe piaÅ£a de referinţă.

Există ÅŸi probleme legate de costurile de producÅ£ie ÅŸi de costurile logistice pe care le implică transportul mărfurilor în exterior. O altă ameninÅ£are este legată de faptul că, la exportul românesc, firmele nu mai pot miza pe costul scăzut al forÅ£ei de muncă. Din acest motiv, acordăm o importanţă tot mai mare promovării produselor ÅŸi serviciilor cu mare valoare adăugată, cu o componentă importantă inovativă ÅŸi creativă.

Dacă ne referim la condiÅ£iile de acces pe pieÅ£ele externe, mai putem adăuga lipsa de informare în ceea ce priveÅŸte aceste aspecte, cât ÅŸi lipsa unei strategii eficiente de penetrare pe aceste pieÅ£e a unor agenÅ£i economici. Ministerul Economiei vine în sprijinul exportatorilor prin sistemul naÅ£ional de sprijinire a exporturilor româneÅŸti, punând la dispoziÅ£ie instrumentele specifice de promovare.

 

AGERPRES: Vorbeaţi despre construirea unei organizaţii naţionale de susţinere, promovare şi dezvoltare a exportului. Puteţi detalia?

Manuel Donescu: DeÅŸi organismul de specialitate, Centrul Român pentru Promovarea ComerÅ£ului ÅŸi InvestiÅ£iilor Străine (CRPCIS) s-a desfiinÅ£at, atribuÅ£iile specifice de promovare a comerÅ£ului fiind preluate de Ministerul Economiei, prin Departamentul de ComerÅ£ Exterior ÅŸi RelaÅ£ii InternaÅ£ionale, au fost păstrate elementele esenÅ£iale, respectiv funcÅ£ionarea unor instrumente de sprijinire a exportului pentru companii ÅŸi existenÅ£a unui parteneriat public-privat, prin Consiliul de Export. Ministerul Economiei a făcut demersuri în acest sens, esenÅ£ială fiind capacitatea instituÅ£ională de a furniza servicii exportatorilor ÅŸi a asigura resursele umane ÅŸi financiare necesare, avându-se în vedere cele două reÅ£ele de promovare: externă ÅŸi internă. Multe ţări au inclus la nivel ministerial organizaÅ£iile naÅ£ionale de susÅ£inere a exportului, conferindu-le o capacitate instituÅ£ională ridicată, un statut de autonomie ÅŸi de reprezentare externă, precum ÅŸi posibilitatea de a externaliza serviciile în sectorul privat. În ce ne priveÅŸte, analizăm posibilitatea constituirii unui organism tip Trade Promotion Office (TPO), dar sub forma unei structuri private de drept public, cu management privat, care să acceseze fonduri europene consistente. În acest scop, intenÅ£ionăm să elaborăm un studiu (finanÅ£at din fonduri europene) din care să rezulte modul optim de organizare a unei astfel de structuri. Avem în vedere mai multe modele de instituÅ£ii similare din mari ţări partenere precum Germania (GTI), Marea Britanie (UKTI), FranÅ£a (UBIFRANCE), Austria (WKO). Un interes deosebit prezintă pentru noi ÅŸi modelul polonez, structură inclusă componenÅ£a ministerului, care beneficiază ÅŸi de finanÅ£are UE.

 

AGERPRES: Rusia este una dintre pieÅ£ele în care produsele agroalimentare româneÅŸti nu au reuÅŸit să intre. Ce veÅ£i face pentru deschiderea acestei pieÅ£e pentru producătorii români din industria alimentară?

Manuel Donescu: În comerÅ£ul cu ţările din afara spaÅ£iului UE, Rusia a fost în 2012 al doilea partener comercial al României, după Turcia, cu o pondere de 12,3% din acest grup de ţări, al doilea partener de export, tot după Turcia, cu o pondere de 7,8% ÅŸi primul partener la importul României, cu o pondere de 16,5%. Cu toate acestea, a ocupat locul 3, după Kazahstan ÅŸi China, în topul ţărilor partenere care au contribuit la deficitul balanÅ£ei comerciale. În general, deficitul mare înregistrat este cauzat de importul de purtători de energie de pe piaÅ£a rusă – produse petroliere, gaze naturale, cărbune energetic ÅŸi cocsificabil – ce reprezintă aproape constant aproximativ 90% din total import, influenÅ£at inclusiv de preÅ£urile mondiale ridicate pentru aceste produse.

De evidenÅ£iat, însă, reducerea valorii raportului dintre exportul rusesc ÅŸi exportul romanesc, de la 38 :1 în 2003 la 2,2:1 în 2012. În anul 2012, exportul de produse alimentare, băuturi din România în FederaÅ£ia Rusă a atins valoarea de 2,8 milioane dolari (pondere 0,2%), înregistrând o creÅŸtere cu 64,7% faţă de anul precedent. Este vorba despre export de zahăr ÅŸi produse derivate (700.000 dolari), cacao ÅŸi produse derivate (600.000 dolari), preparate din legume, fructe (600.000 dolari), băuturi, lichide alcoolice (300.000 dolari), tutun (200.000 dolari).

PiaÅ£a rusă a produselor agroalimentare este caracterizată de o concurenţă deosebită între ţările exportatoare, importuri considerabile provenind din Turcia, Spania, Bulgaria, Grecia ÅŸi ţările CSI (Armenia, Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan, R. Moldova, Georgia, Abhazia etc), care practică preÅ£uri mici. După ridicarea în 2011 a restricÅ£iilor temporare la exportul de produse de origine animală ÅŸi procesate din carne (nu ÅŸi pentru animale vii), companiile româneÅŸti sunt obligate să parcurgă o procedură de acreditare conform legislaÅ£iei ruseÅŸti. Procedura obliga la inspectarea unităţilor de procesare, producÅ£ie-export de carne ÅŸi produse de originea animală din România de către serviciile competente ruse (Rosselhoznadzor), în vederea autorizării la exportul de produse de origine animală în FederaÅ£ia Rusă. AÅŸ remarca că ministerul sprijină, prin reÅ£eaua externă a reprezentanÅ£ilor economici de la BPCE-uri, monitorizarea modului de desfăşurare a acÅ£iunilor de punere în aplicare a programelor UE de informare ÅŸi promovare a produselor agricole pe piaÅ£a internă ÅŸi în ţările terÅ£e, cu sprijin financiar comunitar ÅŸi naÅ£ional. Între pieÅ£ele Å£intă se află ÅŸi FederaÅ£ia Rusă. Din 2010 până în prezent, cu sprijinul BPCE Moscova au fost sprijinite 21 de acÅ£iuni APIA pentru mai multe programe de promovare pentru care se acordă sprijin financiar comunitar ÅŸi de la bugetul de stat. Între programele promovate se pot enumera:

– "Promovarea vinurilor de calitate pe piaÅ£a din Rusia",

– 'Informarea consumatorilor de vinuri din FederaÅ£ia Rusă despre vinurile cu origine controlată ÅŸi de indicaÅ£ie geografică din UE",

– "Programul interstatal pentru promovarea ÅŸi informarea privind fructele ÅŸi legumele prelucrate pe pieÅ£ele ţărilor terÅ£e",

– "Programul de informare ÅŸi promovare a produselor provenite din agricultura ecologică în ţări terÅ£e".

Pentru accesul produselor agroalimentare româneÅŸti pe piaÅ£a din Rusia, ne concentrăm eforturile ÅŸi pentru organizarea participării firmelor româneÅŸti, sub pavilion naÅ£ional, la Târgul World Food Moscova, din luna septembrie.

Anul trecut, România a participat în FederaÅ£ia Rusă la 5 expoziÅ£ii internaÅ£ionale (3 participări cu pavilion naÅ£ional ÅŸi 2 participări în nume propriu) precum ÅŸi la 4 misiuni economice (3 misiuni economice finanÅ£ate parÅ£ial de la bugetul de stat ÅŸi o misiune economică cu participare în nume propriu).