DE CE SE TRAG CLOPOTELE IN KURDISTAN?

DE CE SE TRAG CLOPOTELE IN KURDISTAN?

0 253
In conditiile politico-teritoriale atat de complicate ce se mentin in tarile din Orientul Mijlociu, Ankara si puterile occidentale deopotriva sunt direct interesate de solutionarea intr-un fel a problemei kurde. "Solutia" cea mai la indemana: reconstituirea…partiala a Kurdistanului, sperand sa se scape astfel de efectele atat de tenace ale terorismului kurd! Cum? Rupand definitiv partea nordica, majoritar kurda a Irakului, deja autonoma…gratie "pacii americane", zona separatista promovand o autonomie proprie si relatii dezvoltate atat cu Turcia, cat si mai nou cu Azerbaidjan. Si – aici e cheia " exploziva!" a problemei – sa fie rupta partea nord-estica a Siriei, in schimbul stabilitatii si pacii in Turcia, aliat de baza al NATO. Acest scenariu convine si statelor arabe, in special sauditilor, care isi doresc ca Turcia sa nu fie nevoita sa intervina in Siria, intr-un posibil conflict impotriva kurzilor. Mai mult decat orice, refacerea unui Kurdistan istoric, candva avand o populatie de circa 25 milioane oameni! – ar putea conduce catre o presiune externa asupra Iranului, un alt stat cu o puternica minoritate (nemultumita) …kurda. Intr-o perspectiva istorica de ansamblu, incepand de la interventia militara americana din Afganistan, pana la invadarea Irakului, in 2003, continuand cu… Primavara Araba si oprindu-ne le posibila constituire a Kurdistanului, vorbim de o politica tenace a Statelor Unite de a-si pastra suprematia in Eurasia si implicit statutul de lider mondial. In acest scenariu, bazat azi pe caderea regimului condus de Bashar al-Assad si crearea noului stat, se pune in aplicare teoria geopolitica a containment-ului, cunoscuta si ca politica de ingradire, elaborata pe de catre George Kennan impotriva URSS, in perioada Razboiului Rece. Vorbim de o ingradire a Iranului de acesta data, care, in ipostaza pierderii Siriei aliate, se va afla in imposibilitatea de a mai putea interactiona cu Federatia Rusa sau China. Este momentul in care embargoul international se va transforma intr-o presiune fatala pentru actualul regim de la Teheran.
Iranul fie se va inclina in fata presiunilor sociale (asemenea revoltelor din 2009), fie va fi supus unei … interventii militare externe, si atentie, nu neaparat din partea Israelului si a Statelor Unite, cat foarte posibil, din partea unei coalitii arabe conduse de catre Arabia Saudita. Tensiunile dintre Riad si Teheran sunt deja in crestere, sauditii acuzandu-i de curand pe iranieni ca au organizat actiuni de spionaj in interiorul Regatului lor, dar si ca urmaresc folosirea minoritatii siite pentru a destabiliza monarhiile din Golful Persic. In concluzie, crearea Kurdistanului reprezinta o chestiune de timp, ramanand insa de vazut teritoriile care se vor incadra in granitele noului stat. Singura incertitudine ramane deocamdata SIRIA, un pivot geopolitic care ii asigura Rusiei accesul la Marea Mediterana si pe care Moscova nu isi poate permite sa il piarda.
Kurdistan poate fi socotita o posibila "tzara", însemnând "Pământul antic al kurzilor": "Koordistan", "Curdistan", "Kurdia", È™i "Kurdewarî") care este numele unei mari regiuni geografice È™i culturale din Orientul Mijlociu, locuită cu preponderență de kurzi.
Kurdistanul cuprinde părÈ›i largi din estul Turciei (Kurdistanul Turcesc), nordul Irakului (Kurdistanul Irakian), nord-vestul Iran (Kurdistanul Iranian) È™i părÈ›i mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Siriei È™i din Armenia, în apropierea graniÈ›ei cu Turcia. Regiunea este delimitată aproximativ de munÈ›ii Zagros È™i de culmile estice al munÈ›ilor Taurus.
Limba kurdă – care, data fiind dispersia, nu are o formă unitară până în momentul de față – se manifestă prin dialecte È™i graiuri mai mult sau mai puÈ›in inteligibile reciproc.
După părerea unor cercetători – Ali Seydo Ali Gewranî – ar exista patru mari grupuri dialectale kurde:
1) kurmangi de nord,
2) kurmangi de sud,
3) kurmangi de nord-vest,
4) lur și bakhtiyari.
După alÈ›i lingviÈ™ti, doar primele două grupuri dialectale amintite ar aparÈ›ine limbii kurde. Acest dialect este vorbit de kurzii care trăiesc în Kurdistanul de Nord-Vest (Turcia), în zona Caucazului de Sud (în Armenia, Georgia, Azerbaidjan), în Kurdistanul de Sud-Vest (Siria), si în Kurdistanul de Sud (Irak), precum È™i într-o zonă întinsă din regiunea Khorasan (Iran).
Exista si un dialect important, vorbit de kurzii ce trăiesc in Irak, la sud de linia Ruwanduz – Mosul, în Kurdistanul de Est (Iran) în zona aflată la sud – est de lacul Urmia (Rezaieh). Din acest grup dialectal, se disting mai multe dialecte, dintre care unele cu un înalt prestigiu cultural: sorani È™i babani , vorbite în Kurdistanul de Sud (Irak), È™i kelheri, ardalani È™i mukri , în Kurdistanul de Est (Iran).
Din punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian, in jurul caruia se… "coaguleaza" viitorul stat, este singura regiune kurdă care È™i-a câÈ™tigat o recunoaÈ™tere oficială internaÈ›ională ca entitate federală autonomă. Kurzii din Iran sunt de asemenea recunoscuÈ›i oficial ca minoritate, deÈ™i pe teritoriul iranian nu există nicio entitate autonomă kurdă.
Oricum Turcia,unde traiesc cei mai multi kurzi, isi doreste un stat Kurd cat mai departe de ei …
 

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.