Se muta Puterea politica? Rocada Presedinte – Partidele mici!
Cheia sistemului politic românesc sînt alianÈ›ele È™i negocierile. Dacă pînă acum, PreÈ™edintele a funcÈ›ionat pe post de primă electorală, după noul sistem propus de USL, prima electorală sînt partidele medii È™i mici. Care vor decide guvernarea. Și care vor avea putere chiar mai mare decît are PreÈ™edintele în sistemul actual.
PSD È™i PNL s-ar fi înÈ›eles asupra unei variante de ConstituÈ›ie, anunță Gândul.
Iată cîteva schimbări propuse:
-
mandat prezidențial de 4 ani;
-
președintele desemnează, obligatoriu, premierul propus de partidul (nu alianța) cu cel mai mare număr de mandate. Dacă acesta nu trece guvernul, atunci următoarea propunere o face al doilea partid ca număr de mandate. Dacă nici acesta nu-și trece guvernul, se fac alegeri anticipate.
-
miniÈ™trii sînt demiÈ™i prin moÈ›iune simplă;
-
premierul va reprezenta România la Consiliul European, mai puÈ›in atunci cînd se discută chestiuni de securitate È™i politică externă a UE;
-
Parlament bicameral, cu Senat care reprezintă regiunile (ca în statele federale) È™i cameră cu 300 de parlamentari;
-
sistem electoral proporțional, pe liste.
Astfel, avem două efecte importante asupra sistemului politic:
-
Singura forță politică a PreÈ™edintelui va rămîne reprezentarea partidului din care provine, dar È™i aceasta va fi scădea. PreÈ™edintele nu mai poate influenÈ›a guvernarea È™i tot ce îi rămîne e să facă campanie pentru partidul său. Însă nici această campanie nu va fi foarte convingătoare, atîta timp cît PreÈ™edintele e lipsit de puteri. PreferinÈ›ele politice ale unui preÈ™edinte perceput ca fiind irelevant nu vor fi percepute nici ele ca relevante È™i demne de luat în serios de către electorat. Miza funcÈ›iei prezidenÈ›iale È™i, în consecință, a alegerilor prezidenÈ›iale scade drastic. Partidele vor investi mult mai puÈ›in în alegerile prezidenÈ›iale, recrutarea candidaÈ›ilor în cadrul partidelor va avea o miză mult mai scăzută, ceea ce va duce la promovarea în funcÈ›ia prezidenÈ›ială a unor personalități politice de rang inferior. Paradoxal, toată influenÈ›a politică a PreÈ™edintelui nu se va transfera la liderii partidelor mari ci la liderii partidelor-balama, aÈ™a cum vom vedea mai jos.
-
Al doilea partid ca număr de mandate are È™anse mai mari decît primul partid să dea guvernul, iar partidele mici devin extrem de puternice. Astfel, partidul cel mai mare primeÈ™te dreptul de a nominaliza premierul. Negociază cu celelalte partide È™i nu ajunge la o soluÈ›ie. Guvernul nu trece. Al doilea partid ca număr de mandate primeÈ™te dreptul de a nominaliza premierul. De frica anticipatelor, partidele se vor înÈ›elege între ele È™i de data asta guvernul va trece. Partidele mici vor negocia mult mai dur cu primul partid decît cu al doilea. În acelaÈ™i timp, partidele mici nu vor ieÈ™i niciodată de la guvernare, cu excepÈ›ia situaÈ›iei în care cele două partide mari se înÈ›eleg să guverneze împreună (lucru care se întîmplă rar È™i nu durează prea mult). Un partid mic aflat la guvernare poate ameninÈ›a partidul mai mare că va susÈ›ine moÈ›iunea de cenzură a opoziÈ›iei È™i poate primi absolut tot ce-È™i doreÈ™te. Pînă acum, moÈ›iunile de cenzură reuÈ™ite reintroduceau în scenă PreÈ™edintele, cel care devenea un centru major de forță în asemenea situaÈ›ii. În noul sistem politic, partidele mici au butonul ghilotinei iar partidele mari capul pe butuc. Ba mai mult, se introduce È™i demiterea miniÈ™trilor prin moÈ›iune simplă. Nu primeÈ™te ministrul sănătății de la partidul mic suficiente fonduri de la ministrul de finanÈ›e de la partidul mare? Nu-i nimic, partidul mic împreună cu opoziÈ›ia pune de o moÈ›iune simplă È™i îl execută pe impertinentul de la finanÈ›e. Ce face partidul mare? Se supără È™i dă afară de la guvernare partidul mic? Da, dacă vrea să plece È™i el în urma unei moÈ›iuni de cenzură care aduce la guvernare partidul mic. Desemnarea premierului, moÈ›iunile de cenzură È™i moÈ›iunile simple sînt tot atîtea ocazii de È™antaj pentru partidele-balama.
În sistemul actual, PreÈ™edintele are putere în ceea ce priveÈ™te guvernarea doar în momentul desemnării premierului sau după o moÈ›iune de cenzură reuÈ™ită. În noul sistem negociat de PSD È™i PNL, partidele-balama au putere în fiecare secundă a guvernării, fiindcă oricînd pot înlocui guvernul sau miniÈ™trii, individual, fără să ajungă vreodată în opoziÈ›ie. Pînă acum, o parte din putere aparÈ›inea PreÈ™edintelui, care aparÈ›inea unuia dintre partidele mari È™i astfel putea contrabalansa influenÈ›a partidelor mici.
Hotărît lucru, cele mai mari partide de la noi, PSD È™i PNL, au negociat să dea puterea UDMR-ului. Sau, mă rog, partidelor-balama. AÈ™a cum am mai spus, nu orice partid îÈ™i poate permite să fie balama. Doar cele care reprezintă minorități etnice, ideologice, religioase omogene È™i disciplinate electoral. Un astfel de sistem scade drastic puterea partidelor mari È™i implicit a conducerilor acestora. În aceste condiÈ›iuni, nu înÈ›eleg de ce liderii PSD È™i PNL au negociat o astfel de ConstituÈ›ie. Sau sînt idioÈ›i?
Să luăm următorul scenariu:
-
Partid Socialist: 36%
-
Partid Popular: 32%
-
Partid Liberal: 16%
-
Partid Extremist: 9%
-
Partid Etnic: 7%
Sistemul actual
PreÈ™edintele nu poate aparÈ›ine decît unuia dintre cele două partide mari, Partidul Socialist È™i Partidul Popular. ForÈ›a prezidenÈ›ială va fi decisivă È™i va înclina balanÈ›a înspre partidul prezidenÈ›ial, care va forma guvernul. Dacă partid prezidenÈ›ial e Partidul Socialist, vom avea o majoritate PS+PL (52%) sau PS+PX+PE (52%).
Prima variantă e cea mai probabilă. Al treilea partid È™i celelalte partide mici au putere de È™antaj È™i negociere însă aceasta este contrabalansată de PreÈ™edinte, care aparÈ›ine unuia dintre partidele mari. Dacă partid prezidenÈ›ial e Partidul Popular, avem următoarele majorități: PP+PL+PE (55%) sau PP+PL+PX (57%).
Varianta cea mai probabilă e prima. Partidele vor evita pe cît posibil o alianță cu Partidul Extremist. Dacă È›inta extremismului acestuia este etnia reprezentantă de Partidul Etnic, atunci orice alianță în care să intre cele două este exclusă. Într-un asemenea sistem cel mai puternic partid este partidul prezidenÈ›ial, cel pentru care PreÈ™edintele este echivalent cu o primă electorală. Majoritățile sînt stabile din cauza fricii parlamentarilor de anticipate. Orice schimbare de majoritate trece pe la PreÈ™edinte care poate forÈ›a anticipatele.
ForÈ›a de negociere a partidelor-balama este limitată de forÈ›a prezidenÈ›ială. Partidul Liberal va fi la guvernare aproape sigur, indiferent de care este partidul prezidenÈ›ial, însă capacitatea sa de negociere este limitată de posibilitatea PreÈ™edintelui de a declanÈ™a alegeri anticipate. Dacă Partidul Liberal îÈ™i amenință partenerul de guvernare cu moÈ›iunea de cenzură, acesta, la rîndul lui, fiind partid prezidenÈ›ial, amenință Partidul Liberal cu alegerile anticipate. Astfel, se creează un echilibru între partidul prezidenÈ›ial È™i partidul-balama. Care vor trebui să se suporte È™i să guverneze.
Sistemul USL:
Partidul Socialist primește dreptul de a desemna premierul.
Majorități posibile: PS+PL (52%) sau PS+PX+PE (52%). Dacă Partidul Socialist nu ajunge la o înÈ›elegere cu celelalte partide, guvernul va fi format de Partidul Popular. De frica anticipatelor, parlamentarii vor trece acest guvern. Majorități: PP+PL+PE (55%) sau PP+PL+PX (57%). Majoritățile se pot schimba mult mai repede, în funcÈ›ie de cum vor partidele medii sau mici. Astfel, atît Partidul Socialist cît È™i Partidul Popular sînt la mîna celorlalte partide, cu precădere la mîna Partidului Liberal.
Nu există decît o singură variantă de majoritate fără Partidul Liberal, È™i aceea foarte fragilă. Mai mult decît atît, puterea de È™antaj a Partidului Liberal este practic nelimitată. Partenerul de guvernare al Partidului Liberal, Partidul Socialist sau Partidul Popular, nu-i pot opune acestuia nimic altceva în afară de o posibilă alianță între cele două, lucru care se întîmplă rar È™i nu durează mult. Partidul Liberal, prin moÈ›iunea de cenzură È™i moÈ›iunile simple, poate schimba oricînd guvernul sau miniÈ™trii care nu-i convin.
În timp, prin guvernare perpetuă, partidul-balama îÈ™i securizează o nișă de electorat fidel È™i constant, pe care îl întreÈ›ine legislatură de legislatură cu măsuri dedicate. Avînd în vedere puterea de È™antaj pe care partidul-balama o are, va fi capabil ca de fiecare dată să satisfacă cerinÈ›ele electoratului său.
În schimb, din cauza È™antajului la care sînt supuse, partidele mari îÈ™i vor lăsa alegătorii frustraÈ›i aproape de fiecare dată. Ceea ce înseamnă că vor trebui ca la fiecare alegeri să pună în joc resurse tot mai mari pentru a putea cîÈ™tiga alegerile.
În acelaÈ™i timp, vor face curte elecoratului partidului-balama. Electorat care se va vedea curtat e aproape toate partidele (căci e posibil să apară partide noi care să încerce să ocupe locul partidului-balama). Repet însă, partid-balama nu poate fi orice partid.
Partidul-balama presupune nu numai existența unui sistem care să favorizeze un astfel de partid, ci și existența unui electorat-balama. Partidele etnice și cele radicale au cele mai mari șanse de a fi partide-balama. Trebuie să mai spunem că partidul-balama (al treilea partid) este specific sistemelor politice cu vot majoritar uninominal, cu două mari partide și un al treilea partid mai mic.
Un partid-balama trebuie să aibă un electorat care să accepte asocierea partidului cu cele două mari partide, cu stînga sau cu dreapta. Astfel, valorile care îi unesc pe alegătorii partidului-balama trebuie să fie mai puternice decît cele care duc la împărÈ›irea între stînga È™i dreapta. ApartenenÈ›a la o minoritate etnică sau religioasă sînt astfel de valori. Pentru această minoritate prezenÈ›a la guvernare a partidului care o reprezintă trebuie să fie relevantă È™i să-i aducă satisfacÈ›ii, să aducă, legislatură de legislatură, realizări palpabile.
Partidul-balama trebuie să facă promisiuni realizabile prin prezenÈ›a sa la guvernare din poziÈ›ia de partid mai mic. Oricît de puternică ar fi credinÈ›a în monarhie, de exemplu, aceasta nu va putea susÈ›ine un partid-balama, fiindcă prezenÈ›a la guvernare a acelui partid este irelevantă pentru monarhiÈ™ti, ea nu schimbă nimic, nu aduce monarhia în locul republicii.
Adevărul e că în sistemul proporÈ›ional nu avem partid balama. Sau, mai bine zis, nu avem un singur partid balama. Avem mai multe partide care, în diverse combinaÈ›ii, arbitrează lupta dintre cele două mari partide.
Sistemul Pîrvulescu e un fel de sistem proporÈ›ional cu accente comice È™i aberaÈ›ii tragice. Tot mai mulÈ›i vorbesc însă de reîntoarcerea la sistemul proporÈ›ional clasic (personal, sistemul proporÈ›ional pe liste deschide mi se pare o variantă bună atît pentru partide cît È™i pentru electorat È™i parlamentari).
Am folosit oarecum abuziv termenul partid-balama însă e un termen la modă È™i simplifică mult discuÈ›ia. Însă putem vorbi mai degrabă de partide mari, medii È™i mici. În sistemul proporÈ›ional, libertatea de alegere a electoratului e mult mai mare iar curentele politice È™i nemulÈ›umirile se pot manifesta în voie È™i da naÈ™tere mai multor partide parlamentare.
Accesul la putere e mai ușor din postura unui partid mic, iar asta e o motivație pentru ruperea partidelor mari și apariția de partide mici. Nu trebuie să investești pentru un partid de 30% sau 45%.
E suficient să faci un partid de 7% sau 11% ca să ai acces la putere.
Partidele mari vor intra în tot felul de combinaÈ›ii politice È™i vor face compromisuri care le vor frustra permanent electoratele, ducînd la rupturi politice È™i apariÈ›ia de noi aripi sau partide. În general, electoratul va fi frustrat È™i nemulÈ›umit È™i va creÈ™te absenteismul. Electoratul gîndeÈ™te în termeni de bătălii, de noi È™i ei, de finalități victorioase.
Fără PreÈ™edinte, întregul sistem politic se va transforma într-un joc complicat È™i fără satisfacÈ›ii pentru publicul larg. AnaliÈ™tii È™i consultanÈ›ii vor avea numai de cîÈ™tigat, atît pe plan intelectual cît È™i pe plan financiar. Cu cît scena politică e mai complicată, cu atît e mai multă nevoie de specialiÈ™ti care să se descurce în hățiÈ™ul tactic.
DeÈ™i electoratul are mai multe È™anse de reprezentare, un sistem complicat È™i fără finalitate, aÈ™a cum e sistemul propus de liderii USL, va frustra È™i va îndepărta publicul de politică. Un asemenea sistem va duce la creÈ™terea instabilității politice, la certuri tot mai dese, le nesiguranță.
Scris de: Bleen
