BRICS contraatacă cu nouă Bancă Mondială

Semnul din alfabetul chinezesc care desemnează o criză, un pericol, este acelaÅŸi ÅŸi pentru termenul de “oportunitate”. Criza poate crea oportunităţi, criza în sine poate fi o oportunitate majoră pentru dezvoltări ulterioare.

Ce răspunsuri am avut până acum la criză? SoluÅ£ia FMI-Banca Mondială-UE: politici de austeritate urmate de politici de supra-austeritate, restrângere a pieÅ£elor, a investiÅ£iilor, reducere semnificativă a puterii de consum, retragere a economiilor celor mai puternice pe principiul unui protecÅ£ionism accentuat al pieÅ£elor naÅ£ionale…Numai aÅŸa se poate?

Nu, afirmă statele din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China ÅŸi Africa de Sud). Nu fiindcă, procedând astfel, criza va fi urmată inevitabil de o altă criză, de data aceasta imposibil de susÅ£inut de sisteme financiare ÅŸi bancare compuse din unele unităţi aflat în colaps ÅŸi care măresc exponenÅ£ial riscul de contagiune. Exemplul cipriot este mai mult decât elocvent.

Iată motivul pentru care, la Durban, liderii din cele 5 ţări au semnat un document prin care înfiinÅ£ează o Bancă de dezvoltare a grupului, destinată finanţării marilor proiecte de infrastructură. Cu un capital de bază de 50 de miliarde de dolari (adică 10 miliarde pentru fiecare membru), banca BRICS este descrisă ca un complement la cele două mari grupuri internaÅ£ionale existente, Banca Mondială ÅŸi Banca asiatică de dezvoltare.

În realitate, apreciază analiÅŸtii, este expresia revoltei profunde în faÅ£a tipului de lucru al Băncii Mondiale ÅŸi FMI ÅŸi supremaÅ£iei necontestate a SUA ÅŸi a europenilor în conducerea celor două instituÅ£ii precum ÅŸi soluÅ£iilor găsite până acum pentru combaterea efectelor crizelor economice mondiale succesive.

Nu este deloc o miÅŸcare oarecare, atâta timp cât statele din grupul BRICS totalizează nu mai puÅ£in de 43% din populaÅ£ia lumii ÅŸi produc peste un sfert din PIB-ul planetei ÅŸi, poate cel mai important lucru din toate, reprezintă cu siguranţă marile pieÅ£e de desfacere dar ÅŸi de dezvoltare economică ale viitorului, în condiÅ£iile în care creÅŸterea lor demografică este pe o linie ascendentă rapidă, spre deosebire de ceea ce se petrece în spaÅ£iul euro-atlantic, spre exemplu. Iar miÅŸcarea de perspectivă pare să fie cu mult mai amplă deoarece este evocată posibilitatea ca cele 5 state să pună într-o rezervă comună o parte din enormele lor rezerve valutare (aproximativ 4.400 miliarde de dolari, trei sferturi din sumă fiind deÅ£inută de China), fond comun de întrajutorare de reacÅ£ie rapidă în contextu unui ÅŸoc ca cel din 2008.

Alexandre Tombini, guvernatorul Băncii central a Braziliei, spunea că ar putea fi vorba despre un fond în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari ÅŸi care ar permite ţărilor din club să nu mai solicite o intervenÅ£ie a FMI. Se mai vorbeÅŸte ÅŸi despre iminenta apariÅ£ie a unei proprii agenÅ£ii de rating, a unui mecanism propriu de asigurare ÅŸi reasigurare (dar care ar putea să primească cereri ÅŸi din partea unor bănci din alte ţări), un consiliu al investitorilor sau de un sistem propriu de clasificare a universităţilor.

În fine, se pare că există un acord asupra primului mare proiect de infrastructură în valoare de 1,2 miliarde de dolari: un cablu submarine pentru transmisia cu debit înalt de date între Brazilia ÅŸi Rusia, trecând prin Africa de Sud, India ÅŸi China.

Ceea ce este cu totul nou în ecuaÅ£ie, pare să fie acordul istoric între Africa de Sud ÅŸi China ceea ce, în opinia unora dintre comentatori, ar consolida enorm prezenÅ£a chineză deja foarte importantă în Africa, iar declaraÅ£ia preÅŸedintelui sud-african cum că Banca BRICS va servi nu numai la finanÅ£area programelor naÅ£ionale de infrastructură ci ÅŸi a ţărilor de pe continentul african, nu lasă decât foarte puÅ£ine dubii asupra dezvoltărilor viitoare.

Pe de altă parte, un mare câÅŸtigător al jocului este cu siguranţă FederaÅ£ia Rusă care găseÅŸte acum un nou depozit extern pentru rezervele sale valutare, folosindu-le pentru finanţări externe de mare amploare dar ÅŸi pentru câÅŸtigarea de noi spaÅ£ii de influenţă. America de Sud într-o oarecare măsură dar în primul rând Africa reprezintă miza strategică a noii competiÅ£ii pentru spaÅ£ii de influenţă ÅŸi dezvoltare.

Ar fi logic ÅŸi trebui să punem întrebarea legată de gândirea strategică a României privind aceste spaÅ£ii. Este inutil. Lipsim cu graÅ£ie ÅŸi inconÅŸtienţă, rezumându-ne la o bătălie pentru supravieÅ£uire în ziua de mine. Ratăm spaÅ£iul african, ratăm uriaÅŸele oportunităţi de acolo, nu ne interesează, nu vrem să ne intereseze, mizele noastre naÅ£ionale fiind, în cel mai bun caz, bătălii bizare ÅŸi groteÅŸti cum este cea în jurul Salonului cărÅ£ii de la Paris.

Plătim pentru indiferenţă prin absenţă. Åži asta poate fi, în final, o lovitură mortală.

 

Sursa: adevarul.ro