Regele Harry I de România

 

PreÅŸedintele Traian Băsescu e pe cale să regizeze un plan  de reinstaurare a monarhiei, până la terminarea mandatului său în 2014, dar fără implicarea Regelui Mihai I

• Åžeful statului a demarat, prin intermediul unor rechini imobiliari, campania de recuperare ÅŸi reîntregire a domeniilor regale

• Prin lobby-ul la PrinÅ£ul Charles, Traian Băsescu ÅŸi Elena Udrea încearcă să-l aducă pe tronul României pe PrinÅ£ul Harry al Marii Britanii, care tocmai a fost la un pas să fie asasinat

• Pentru prima dată în istoria Casei Regale a Marii Britanii, blazonul regal al României a fost depus, pe 8 noiembrie 2012, de Regele Mihai I, în Capela Savoy, alături de cel al Reginei Elizabeta a II-a

 

În ultimii ani, câteva evenimente, care pot avea implicaÅ£ii majore asupra viitorului ţării noastre, au trecut oarecum neobservate. Atacul violent al preÅŸedintelui Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai I, vizitele tot mai dese ale PrinÅ£ului Charles în Å£ara noastră, scandalurile imobiliare în care este implicat PrinÅ£ul Paul Lambrino, semnalul Casei Regale a Marii Britanii de apropiere de România ÅŸi campania de promovare a PrinÅ£ului Nicolae sunt doar câteva evenimente, care, puse cap la cap, pot contura scenariul prin care România ar putea fi condusă, din 2014, de un rege, altul decât Mihai I sau un descendent al acestuia. Fotografie-document În a doua jumătate a lunii mai a anului trecut, Regele Mihai I a participat la ceremoniile prilejuite de jubileul de diamant al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la urcarea pe tron a monarhului britanic. Pe 18 mai 2012, Regele Mihai I, în calitate de văr primar al monarhului britanic, a luat parte ÅŸi la prânzul oficial, care a durat o oră ÅŸi jumătate. Prânzul oficial a fost precedat de o sesiune foto oficială, la care au luat parte Regina Elisabeta a II-a ÅŸi monarhii celor 26 de ţări prezente la eveniment. În fotografia de grup realizată cu acest prilej, regele Mihai I al României este aÅŸezat chiar în dreapta reginei Elizabeth a II-a, în timp ce în stânga monarhului britanic se află regele Simeon al Bulgariei. Alături de aceÅŸtia, tot în primul rând, în fotografie mai apar împăratul Japoniei, regina Olandei, regina Danemarcei, regele Constantin al Greciei, sultanul din Brunei, regele Suediei, prinÅ£ul Hans Adam de Liechtenstein.

Premieră regală Ulterior, pe 8 noiembrie 2012, de ziua SfinÅ£ilor Mihail ÅŸi Gavril, familia regală a României a participat la un serviciu religios în Capela Regală Savoy, sediul Ordinului Regal Victorian. Ceremonia a avut loc în onoarea Regelui Mihai I, aniversându-se împlinirea a 75 de ani de când Majestatea Sa a primit Ordinul Regal Victorian, în grad de Mare Cruce. Cu acest prilej, blazonul regal al României a fost depus de Mihai I în Capela Savoy, lăcaÅŸul cel mai apropiat de sufletul reginei Marii Britanii. A fost pentru prima dată când un monarh din afara Regatului Unit al Marii Britanii expune blazonul regal în capela privată a Reginei Elisabeta a II-a.

Gestul a fost comentat de specialiÈ™ti ca un „apus” al Casei de Hohenzollern, o încheiere de mandat, È™i o preluare a acesteia de către Casa Regală a Marii Britanii. Cu alte cuvinte, un act de predare al tronului României la dispoziÈ›ia monarhiei Marii Britanii.

Contrar, însă, acestei apropieri vizibile pentru neofiÈ›i, Traian Băsescu pare să aibă cu totul alte planuri, deÈ™i interesul său pentru monarhie este evident È™i poate fi în consecuÈ›ie cu gestul amintit. Dar nu de partea Regelui Mihai I, pe care nu s-a sfiit să-l bălăcărească în repetate rânduri, în discursuri scandaloase. Mai întâi a încercat o apropiere de Paul de Lambrino, căruia împreună cu Maria Băsescu, i-a È™i botezat copilul. PreÈ™edintele a militat pentru recunoaÈ™terea prinÈ›ului ca moÈ™tenitor direct al averii regale. Mai nou, însă, relaÈ›iile cu Paul de Lambrino s-au răcit, iar Băsescu se orientează spre PrinÈ›ul Charles al Marii Britanii.

Charles nu poate fi rege în România, nici William – căruia îi este promisă coroana Angliei. PrinÈ›ul Harry, în schimb, da! Chiar È™i descendenÈ›a sa e legată de Casa Regală a României. Planul lui Băsescu e simplu. Să fie ultimul preÈ™edinte al României È™i să instaureze monarhia. Cel putin aÈ™a susÈ›in mai multe surse de informaÈ›ii ale ziarului, independente unele de altele, dar È™i evidenÈ›ele politice.

Românii, în sondaje, nu vor monarhie, adică nu-l mai vor rege pe Mihai I È™i nici pe un descendent de-al acestuia. În cazul PrinÈ›ului Harry (Henry Charles Albert David), lucrurile se schimbă. Ce român n-ar vrea ca România să fie condusă de Casa Regală a Marii Britanii? Ar fi o relansare a țării, o siguranță viitoare È™i certitudinea că România devine o putere, la masa celor puternici din Europa. La un astfel de sondaj, cel puÈ›in două treimi din români ar spune da. Asta e È™i miza. Românii nu mai au încredere în clasa noastră politică indiferent cine vine la putere, indiferent cine va candida la preÈ™edinÈ›ie. Dar pe Harry, poporul îl va dori, tocmai din aceste considerente.

DeÈ™i planul pare incredibil, în cele ce urmează, o să aducem argumente. Poate nu e o coincidență că o puternică asociaÈ›ie pentru reinstaurarea monarhiei s-a înfiinÈ›at de curând la Cluj, în fieful lui Emil Boc, omul preÈ™edintelui, asociaÈ›ie care a debutat cu o petiÈ›ie pentru revenirea regalității la putere, dar È™i iniÈ›ierea unui proiect care prin mai mulÈ›i paÈ™i să aducă la conducerea țării un monarh. Băsescu: „Regele Mihai a fost slugă la ruÅŸi” Cum spuneam, imaginea regelui Mihai I a fost ÅŸifonată serios de-a lungul timpului, atât de preÅŸedintele Ion Iliescu, cât mai ales de Traian Băsescu. Punctul culminat a fost atins în iunie 2011, când Băsescu a stârnit o dezbatere furtunoasă ÅŸi ÅŸi-a atras multe critici după ce a declarat că Regele Mihai I a trădat România. „MulÅ£i spun că abdicarea a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a intereselor naÅ£ionale din partea Regelui Mihai. Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria. Uităm că România avea atunci un ÅŸef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruÅŸi?”, se întreba Băsescu în plin discurs politic de denigrare a lui Mihai I. Chiar dacă presa a sărit să adâncească scandalul, populaÈ›ia nu a avut o reacÈ›ie vehementă, iar Băsescu a testat exact această reacÈ›ie. AÈ™a că s-a trecut la pasul doi al planului.  

Pista falsă a PrinÅ£ului Paul ÅŸi Principelui Nicolae Atacul lui Băsescu la adresa Regelui Mihai I nu a fost ceva întâmplător, deoarece ÅŸeful statului îÅŸi dăduse seama că dorea să predea ÅŸefia statului către un rege, dar altul decât Mihai, iar soluÅ£ia cu PrinÅ£ul Paul Lambrino nu are prea mari sorÅ£i de izbândă. S-a mai luat în calcul ÅŸi înscăunarea Principelui Nicolae – ÅŸi istoricul Neagu Djuvara chiar l-a nominalizat ca posibil succesor la tron, în contextul în care reinstaurarea monarhiei constituÅ£ionale în Å£ara noastră ar întruni majoritatea opÅ£iunilor populaÅ£iei. „Singura soluÅ£ie de a resuscita monarhia românească ar fi ca tânărul Nicolae să fie naturalizat român, să înveÅ£e carte românească, să fie pregătit pentru o posibilă înscăunare”, spune istoricul. „Dacă Å£ara, românii, mă vor chema, sunt pregătit să răspund chemării lor, aÅŸ accepta să vin în România. Sunt pregătit să fac acest pas, chiar dacă mi-e greu să vă spun care ar fi exact strategia ce ar trebui urmată”, spunea, într-un interviu acordat în urmă cu un an ÅŸi ceva, Principele. Nicolae este născut în 1985, fiind văr cu PrinÅ£ul Charles ÅŸi nepotul cel mai în vârstă al Regelui Mihai I. Dar sondajele de lucru au demonstrat că susÅ£inerea pentru Principele Nicolae este destul de firavă, iar prezenÅ£a ÅŸi imaginea acestuia nu inspiră încredere ÅŸi respect pentru ceea ce înseamnă un monarh agreat de marile familii regale europene ÅŸi mondiale. Lobby pentru PrinÅ£ul Charles În aceste condiÅ£ii, Traian Băsescu a trecut la aplicarea unui plan mai discret, dar direct, de a impune un rege respectat pe viitorul tron al României. Astfel, prin intermediul protejatei sale, Elena Udrea, a demarat o campanie de promovare ÅŸi susÅ£inere mediatică a PrinÅ£ului Charles, care, efectiv, este îndrăgostit de România. După prima sa vizită în România, în 1993, PrinÅ£ului Charles i-au căzut ochii pe conacul Apafi, din localitatea sibiană Mălâncrav. Pentru că imobilul era în proprietatea statului, nu l-a putut cumpăra. După ce conacul a fost revendicat de comunitatea luterană, prinÅ£ul a reuÅŸit, în 2002, să-l cumpere cu doar 5.000 de lire sterline ÅŸi, ulterior, a investit în renovarea lui aproape 100.000 de lire sterline, pentru că imobilul era o ruină. Acum, PrinÅ£ul Charles deÅ£ine opt proprietăţi în mai multe zone din Transilvania, iar vizitele sale au devenit o obiÅŸnuință. Între timp, când era ministru al Turismului ÅŸi Dezvoltării, Elena Udrea a început să laude ÅŸi să promoveze realizările ÅŸi vizitele PrinÅ£ului Charles în Å£ară noastră. De fapt, Elena Udrea s-a întâlnit de câteva ori cu PrinÅ£ul Charles, iar preÅŸedintele Traian Băsescu l-a primit de două ori la Palatul Cotroceni, ultima dată chiar în această săptămână – luni, 3 iunie 2013. Curios, de la această întâlnire nu s-a comunicat nimic special, cu toate că prinÈ›ul a stat suficient timp de vorbă cu preÈ™edintele.

Întâmplător sau nu, această întâlnire a avut loc la doar câteva zile de la încercarea de asasinare a PrinÈ›ului Harry, tentativă aparÈ›inând unui islamist. Ca părinte, Charles ar fi trebuit acum să petreacă mai mult timp cu fiul său mai mic, tânărul fiind profund marcat de ceea ce ar fi putut fi o tragedie. În schimb, Charles se află în România, efectuând vizite la Băsescu ca È™i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Campania de reîntregire a domeniilor regale Între timp, Traian Băsescu a demarat, prin intermediul justiÅ£iei ÅŸi al unor rechini imobiliari garantaÅ£i chiar de ÅŸeful statului, campania de reîntregire a domeniilor regale. ZIUAnews a semnalat că o mare parte din fabuloasa moÈ™tenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea È™i Mihai I, evaluată la peste patru miliarde de euro, este disputată astăzi între Băsescu, Tal Silberstein È™i Adriean Videanu. Zeci de palate, mănăstiri, chiar È™i comune întregi, alături de zeci de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la un joc de poker de aÈ™a-zisul prinÈ› de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol. Actorii din această telenovelă începută la finele anilor '40 au, în zilele noastre, reprezentaÈ›ie la Înalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, după ce au manipulat politic destinul regal al lui Paul Lambrino. Traian Băsescu, Adriean Videanu È™i Tal Silberstein, împreună cu Remus Truică È™i Andrei Marcovici, au creat o infrastructură formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători È™i fonduri de investiÈ›ii, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept poporului român È™i familiei regale a României, reprezentată de Mihai I. Un prim pas a fost făcut: retrocedarea ilegală a 43 de hectare din zona Snagov către prinÈ›ul Paul Lambrino, printr-o inginerie imobiliară realizată de Remus Truică.

AÈ™a cum ZIUAnews a arătat într-un articol anterior, preluat de „Sinteza Zilei” – emisiune la care a fost prezent È™i Paul de Lambrino -, PrinÈ›ul a semnat o procură către oamenii lui Traian Băsescu, prin care se doreÈ™te a se pune mâna pe întreaga avere a Casei Regale, mai mult decât ar fi îndreptățit Lambrino. Mai mult, ZIUAnews a demonstrat că Lambrino a È™i pierdut, practic, averea, pentru că a cedat drepturile litigioase în schimbul sumei de 4 milioane de euro. Asta înseamă că averea Casei Regale va intra pe alte mâni la sfârÈ™itul proceselor de retrocedare, o avere numai bună pentru noul rege al României. Este firesc ca, în negocierile cu Charles, preÈ™edintele Băsescu să asigure viitorului rege domenii regale, iar acestea sunt exact cele pe care Lambrino a cedat drepturile litigioase, ba chiar È™i în plus, unele revenindu-i, de drept, lui Mihai I.

 

Pentru o Å£ară reguvernabilă (A.C.)

Pentru o Å£ară „aproape neguvernabilă” – potrivit comisarului european Öttinger – apariÅ£ia pe piaÅ£a scenariilor politice a variantei PrinÅ£ul Harry pe Tronul României nici nu mai pare exagerat de exotică. Există chiar opinii că varianta ar face ca percepÅ£ia faţă de Monarhie, actualmente modestă, să se răstoarne în favoarea acesteia, mai ceva decât s-au răsturnat rezultatele votului în favoarea comuniÅŸtilor, în 1946. Întrebarea de fond care se pune în primul rând este ce putem presupune că s-ar schimba în bine, respectiv, în rău?

În bine:  – acele aspecte, la nivel internaÅ£ional, legate de imaginea României ÅŸi de notorietatea ei, Å£inând cont de popularitatea ÅŸi respectabilitatea Monarhiei Britanice, care s-ar răsfrânge asupra noului proiect politico-administrativ;  – anumite aspecte legate de stabilitatea politică, monarhul urmând a fi un garant ÅŸi un mediator al acesteia, un numitor comun trans- ÅŸi supra-partinic; – ÅŸanse sporite de redresare economică, datorate prestigiului, relaÅ£iilor ÅŸi intereselor din spatele noului dregător de sânge albastru.

Nu aÅŸa de bine:  – tinereÅ£ea ÅŸi imaturitatea PrinÅ£ului Harry, cunoscut crai ÅŸi petrecăreÅ£; – creÅŸterea expunerii româneÅŸti la ura teroristă, dat fiind că AlteÅ£a Sa este o Å£intă declarată a jihadiÅŸtilor;  – sporirea pe plan intern a frustrărilor naÅ£ionaliste ÅŸi fundamentaliste, în ideea, deja consacrată, că nu ar trebui să ne vindem Å£ara.

 

Scris de: Bogdan Comaroni, Ion Teleanu