2014-2020, spre un nou dezastru al absorbtiei fondurilor UE
Analiza de față trage un semnal de alarmă asupra situaÈ›iei periculoase în care se află România în perspectiva viitoarei perioade financiare 2014-2020. Articolul tratează problema absorbÈ›iei fondurilor europene din perspectiva lobby-ului la Bruxelles È™i a „reformei administrative” anunÈ›ate de regionalizare.
Într-un articol publicat anul trecut spuneam că, pentru o absorbÈ›ie mai bună a fondurilor europene pe perioada 2014-2020, e nevoie de lobby intens la Bruxelles, atât instituÈ›ional cât È™i privat, o reformă a administraÈ›iei prin reorganizare administrativă È™i nevoia de resurse umane competitive, stabilirea unor priorități de dezvoltare reale È™i un sistem îmbunătățit de control È™i management al fondurilor europene. Se pare însă, că situaÈ›ia din prezent, modul în care dezbaterile privind regionalizarea are loc, lipsa unor documente strategice (care să cuprindă nevoile de dezvoltare reale pentru următoarea perioadă financiară) ce vor fi negociate cu Comisia, lipsa de vizibilitate a României la Bruxelles, reforma fără fond a administraÈ›iei publice, pot duce la un nou dezastru al absorbÈ›iei fondurilor europene È™i pentru perioada 2014-2020!
Deja-vu al dezastrului cu fondurile europene
Săptămâna trecută o È™tire importantă pentru următoarea perioadă financiară a trecut aproape neobservată: Comisia Europeană derulează proceduri de infringement pentru încălcarea legislaÈ›iei europene privind achiziÈ›iile publice. Acest lucru s-a întâmplat în momentul în care CE anunÈ›a deblocarea plăților pentru Programul OperaÈ›ional de Transport (POST). De asemenea, potrivit unor surse ale executivului comunitar, citate de TVR, „Comisia Europeană se pregăteÅŸte să suspende fondurile pentru Programul OperaÅ£ional CreÅŸterea Competitivităţii Economice (POSCCE) din cauza că autorităţile române nu au aplicat măsurile cerute de oficialii europeni ”. Blocajul din trecut al fondurilor (POR, POSCCE, POSDRU) a fost posibil din cauza deficienÈ›elor de management È™i control (în limbaj bruxellez), însă, pe înÈ›elesul tuturor a fost vorba despre corupÈ›ie, politizare a fondurilor È™i incapacitatea structurilor implicate în managementul fondurilor (autorități È™i beneficiari) de a gestiona eficient resursele financiare europene.
Lucrurile par să se repete la mai puÈ›in de un an de la procedura de „presuspendare“ a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaÅ£ionale sectoriale realizată de Comisia Europeană în octombrie 2012. Conform Ministerului Fondurilor Europene, reluarea plăților pe POSDRU s-a realizat în februarie 2013, în aprilie Comisia a reluat plățile pe POR, iar în această lună pe POST. Reluarea plăților pe POST a coincis cu comunicatul CE care poate declanÈ™a procedura de infringement împotriva României: „Comisia Europeană a cerut astăzi (joi, 20 iunie.) României să respecte pe deplin directivele europene privind achiziÈ›iile publice. Comisia argumentează că procedurile de licitaÈ›ii pentru o licitaÈ›ie de execuÈ›ie lucrări prin solicitare de oferte, pentru reabilitarea drumului naÈ›ional între Crasna si IaÈ™i, au fost realizate prin încălcarea Directivelor 2004/18/CE si 89/665/CEE“. Cu alte cuvinte, este posibil ca È›ara noastră să nu mai poată atrage fonduri europene din cauza unor nereguli descoperite în desfășurarea unei licitaÈ›ii pentru reabilitarea drumului IaÈ™i-Crasna.
Într-un articol de pe romaniacurata.ro scriam despre cercul vicios al fondurilor de stat sau europene: “antreprenori locali ÅŸi regionali pompează sume importante în partidul X (de obicei se merge cu cel mai puternic candidat), iar acesta, după alegeri, trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câÅŸtig care se împarte cu acesta.”. Când acest lucru se realizează cu fonduri de stat, pentru investiÈ›ii, nu se sesizează nimeni probabil, însă când încerci să fraudezi fonduri europene, apar auditorii de la CE È™i iÈ›i blochează fondurile.
Procesul de regionalizare care se anunță poate adânci aceste practici. În lipsa unui mecanism la nivel regional care să controleze aceste practici È™i care poate să sesizese timpuriu aceste pericole, România poate avea acelaÈ™i traseu ca È™i în 2007-2013. Pe plan local ÅŸi regional resursele vor fi mai vizibile, iar legăturile dintre afaceri ÅŸi politicieni sau funcÅ£ionarii publici locali vor putea fi mult mai apropiate. Acest lucru poate spori oportunităţile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziÅ£ii publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupÅ£ie, se preciza intr-un document al Academiei de Advocacy. La nivel naÈ›ional există AgenÅ£ia NaÅ£ională de Integritate (ANI), DirecÅ£ia NaÅ£ională AnticorupÅ£ie (DNA) ÅŸi Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), însă infrastructura acestor agenÅ£ii ÅŸi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar DNA-ul având servicii teritoriale.
Lobby la Bruxelles pentru 2014-2020
Comunicarea proastă între BucureÈ™ti È™i Bruxelles È™i dezinteresul politicienilor români pentru afacerile europene au contribuit probabil la acest blocaj al fondurilor europene, scriam în trecut. Dan Luca, expert în afaceri europene, susÈ›ine că Romania nu este încă racordată la mecanismele complexe ale UE È™i pentru aceasta e nevoie de „aproximativ 5.000 de români la Bruxelles È™i 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar…în prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles È™i maxim 10.000 în BucureÈ™ti (în special în sectorul public).” Radu Magdin, CEO la SmartLink Communications sugera ca pentru un lobby mai puternic e nevoie de „parteneriat, prietenie È™i proiecte în UE. Cele trei sunt atât reÈ›ete cât È™i manifestări ale influenÈ›ei la Bruxelles si È›in de un cerc virtuos. Cu cât stai mai bine la capitolul parteneriate, prietenii È™i proiecte, cu atât ai mai mult succes, eÈ™ti mai influent. Cu cât eÈ™ti mai influent, cu atât ai parteneriate, prietenii È™i proiecte de succes”
În cazul în care lobby-ul românesc de la Bruxelles nu se va accentua È™i eficientiza, iar actorii români de acolo (politicieni, sectorul privat È™i ONG-uri) nu vor deveni mai activi în promovarea intereselor naÈ›ionale – fapt care ar duce È™i la o vizibilitate mai mare la BucureÈ™ti È™i, implicit, la un interes de înÈ›elegere al politicilor europene – România riscă să repete performanÈ›ele dezastruoase din perioada 2007-2013.
În trecut am scris despre intenÈ›iile mele de a deschide un birou de reprezentare regională în Bruxelles, pentru zona de Vest a României, acÈ›iune ce am iniÈ›iat-o în 2008. Scriam atunci că politizarea excesivă a administraÅ£iei publice, corupÅ£ia ÅŸi nepotismul din sistemul public românesc, incapacitatea politicienilor de a înÅ£elege fenomenul de afaceri europene ÅŸi lobby-ul au fost factorii care au împiedicat realizarea acelui proiect. După cinci ani de la această acÈ›iune, proiectul regionalizării, (singurul făcut public până în prezent, însă total ignorat de autorități), iniÈ›iat de experÈ›ii ADR Vest la îndemnul domnului Sorin Funzăverde, prevede la articolul 10, paragraful 4: „În scopul promovării intereselor pe lângă instituÅ£iile si organismele Uniunii Europene, regiunile au dreptul să înfiinÅ£eze ÅŸi să finanÅ£eze structuri care să aibă sediul È™i să îÈ™i desfăşoare activitatea in ţările membre ale Uniunii Europene, acolo unde îÈ™i au sediul instituÅ£iile È™i organismele europene”.
În ultimul raport SAR recomandam: „deschiderea de birouri regionale în capitala Europei, ale ADR-urilor pentru lobby regional care să reprezinte comunitatea din regiunea respectivă în relaÅ£ia cu organismele UE, să promoveze regiunea din punct de vedere turistic ÅŸi cultural la nivel european sau pentru stabilirea de parteneriate cu alte zone care au birouri în Bruxelles”
În cazul în care aceste birouri de reprezentare regională se vor realiza în viitor, pentru fiecare regiune de dezvoltare, este esenÈ›ial ca acestea să fie conduse de persoane care cunosc domeniul afacerilor europene, care È™tiu ce înseamnă lobby sau proiecte internaÈ›ionale. Altfel, riscăm ca acele birouri să devină neperformante, în cazul în care reprezentanÈ›ii sunt aleÈ™i pe criterii politice, nepotism sau „pile”.
Fără un lobby intens la Bruxelles, È™i fără o reformă de fond a administraÈ›iei , în cazul în care în continuare „achiziÈ›iile publice” sunt atribuite în mod clientelar, È™i în lipsa unui mecanism de control care să avertizeze timpuriu neregulile privind fondurile europene, România riscă să repete eÈ™ecul financiar din perioada 2007-2013.
În cea de-a doua parte a articolului vom analiza „procesul de reformă al administraÈ›iei” anunÈ›at prin regionalizare È™i vom încerca să demonstrăm că regionalizarea nu va aduce cu ea soluÈ›ii care să rezolve problemele de fond existente în sistem.
Articol aparut pe site-ul Europuls
