Pe piata romaneasca incap doar maximum 5 banci universale!?

Rep:Ce efect vor avea la RZBRO  masurile de reducere a cheltuielilor anuntate de Centrala bancii din Viena? Ce va insemna asta pentru reteaua RBRO si pentru angajatii institutiei? Steven van Groningen, presedinte&CEO Raiffeisen Bank: Raiffeisen Bank Romania este intr-o pozitie buna, chiar privilegiata in grupul Raiffeisen: suntem in ultimii doi ani cea mai profitabila banca pe o piata relativ mare in regiune si care, in pofida ritmurilor mai scazute de dezvoltare economica din ultimii ani, are mult potential. In plus, am reusit in ultimii ani sa ne imbunatatim eficienta si sa reducem costurile, fara sa afectam, de exemplu, dimensiunea retelei de agentii – ceea ce inseamna ca suntem in continuare capabili sa fim acolo unde sunt clientii nostri si sa ne urmam strategia de banca universala. Recent chiar am primit un premiu in grup pentru cea mai mare crestere de eficienta. In concluzie, reducerile anuntate de grup nu se refera specific la Romania. Ceea ce nu inseamna ca noi nu vom continua sa monitorizam si unde e cazul sa ajustam costurile. Avem doua preocupari principale – cum sa ne deservim mai bine clientii si cum sa fim mai productivi.

 

Rep: Pentru a doua jumatate a acestui an, care sunt masurile care urmeaza sa fie aplicate pe linia ajustarii retelei, a personalului si a reducerii cheltuielilor operationale? SvG: Nu anticipam modificari semnificative. Monitorizam constant reteaua de agentii printr-un set de parametri; dimensiunea retelei nu s-a schimbat semnificativ in ultimii ani – au fost inchideri, deschideri si relocari, dar vorbim de activitati normale.

 

Rep:Cum estimati ca a evoluat portofoliul de credite neperformante in primele 6 luni pe zona retail si corporate? SvG: Avand in vedere starea inca incordata a economiei, calitatea activelor ramane un punct important de focus pentru noi.   Rep:Cum au evoluat cheltuielile salariale in primele 6 luni si ce estimari aveti pentru urmatoarele 6 luni: vor ramane la acelasi nivel, vor creste sau vor scadea? Cu ce procent? SvG: Cifrele agregate la nivel de sistem bancar arata ca salariile la Raiffeisen Bank nu sunt printre cele mai mari. De cativa ani oamenii nostri nu au avut cresteri salariale. Am fost multumiti cu totii ca nu a fost necesara o reducere a personalului, cu exceptia zonelor unde volumele de procesat au scazut si a celor pe care le-am centralizat, automatizat sau relocat in Centrul Operational Brasov. Pe de alta parte, sunt oameni care au progresat profesional in ultimii ani, au avut rezultate excelente, si totusi au ramas cu salariul sub ceea ce ofera piata. Anul acesta incercam sa facem ajustari pentru aceasta categorie de personal.

 

Rep:Care este orizontul de timp la care estimati ca sectorul bancar local va reveni la cresteri comparabile cu perioada de dinaintea crizei? SvG: Cred ca in urmatorii ani vom vedea cresteri anuale cu o singura cifra a sectorului bancar.  Cresterea economica, a productivitatii tarii, a salariului mediu si a numarului de angajati din economie si volumul de investitii sunt piloni critici pentru evolutia intermedierii financiare. Rep:Foarte multi oficiali reproseaza sectorului financiar bancar din Romania ca intarzie creditarea. Care sunt in opinia Dv principalele 3 argumente pentru care creditarea intarzie si cand considerati ca va reveni cererea solvabila la un nivel acceptabil? SvG: Aceasta discutie seamana de multe ori cu cea despre cine-a fost intai: oul sau gaina. In realitate, bancile singure nu pot decide peste noapte "sa dam credite" si acest lucru chiar sa se intample. In primul rand ar trebui sa vrea si clientii. Ati mentionat cererea solvabila. Simplificand putin, populatia va avea apetit pentru credite cand va avea incredere ca are un serviciu relativ stabil in anii urmatori – sau posibilitatea de a gasi un alt serviciu relativ repede – eventual, daca are incredere ca veniturile familiei vor fi stabile sau in crestere; cei care au un serviciu ar trebui sa creada ca angajatorul lor va merge bine, ca nu intra in insolventa, eventual ca are perspective realiste de dezvoltare. Companiile ar trebui sa aiba proiecte de dezvoltare, de investitii in care sa creada si ele si pentru care sa existe piata, si atunci sigur ca ar creste din nou cererea de credite. Nu in ultimul rand, pentru ca nivelul de cost al riscului poate aduce acum o banca pe pierdere, este foarte important ca bunii platnici sa fie cei pentru care facem cu totii eforturi, nu rau-platnicii (fie ca din motive obiective, fie dintr-o conduita incorecta).

Deocamdata, atat reglementarile legale, cat si procedurile judiciare, cat si unele declaratii publice ale autoritatilor favorizeaza sau tind sa protejeze partea nefunctionala din economie. Costurile le suporta cea functionala si bancile. Birocratia si timpul sunt extrem de costisitoare si contribuie si ele in suficienta masura la costul creditului. Ne concentram prea mult pe probleme locale, si uitam permanent ca Romania e in competitie pentru resurse si investitii cu multe alte tari. Nu in ultimul rand, ne uitam la banci ca unica sursa de finantare si nu facem nimic pentru dezvoltarea pietei de capital. E nevoie de o viziune clara si transparenta a Guvernului despre viitorul economic al tarii si de un mediu corect si usor de inteles pentru investitori. In felul acesta si investitorii, si creditele, si locurile de munca vor veni. Rep:Care considerati ca este cota de piata pe active care i-ar permite unei banci sa reziste intr-o piata cu 42 de jucatori si cu circa 8 mil. clienti bancabili? SvG: Daca vorbim despre banci care au o strategie de banca universala, pe termen lung o cota de piata in jur de 10% este necesara. Am spus de mai multe ori ca, pe termen mediu si lung, pe piata romaneasca este loc pentru maximum 5 banci cu adevarat universale. Pe de alta parte, pe termen mediu, numarul de clienti bancabili ar trebui sa creasca, precum si sumele pe care acestia si le permit sa le cheltuiasca pe servicii financiare. Cine este Steven van Groningen Presedinte al Raiffeisen Bank Romania din februarie 2002. Absolvent al Universitatii Leyden din Olanda, specializat in Drept comercial, a locuit in Rusia si in Ungaria, petrecandu-si ultimii 15 ani locuind in Romania. Casatorit cu o romanca. Inainte de a fi numit presedinte al Raiffeisen Bank Romania, a condus deschiderea operatiunilor bancii olandeze ABN Amro (acum RBS) la Bucuresti si a fost vicepresedinte al Bancii Agricole Raiffeisen. Pe parcursul carierei sale, cele mai mari provocari cu care s-a confruntat au fost criza financiara din Rusia (1998-1999), in cadrul ABN Amro Rusia, si inceputul fuziunii Banca Agricola – Raiffeisen Bank in Romania, in 2002. Pasionat de sport si arta.