Va fi transformat traficul de intenţie in activitatea de lobby?

Va fi transformat traficul de intenţie in activitatea de lobby?

0 196
PreÅŸedintele Comisiei juridice a Camerei DeputaÅ£ilor, Bogdan Ciucă, consideră că, în situaÅ£ia în care reglementarea activităţii de lobby se va dovedi necesară, atunci aceasta să fie făcută printr-un "act normativ onest", care să o delimiteze de zona traficului de intenÅ£ie.
"Este foarte important ca, dacă ajungem la concluzia că trebuie să reglementăm această activitate, reglementarea să fie de aÅŸa natură încât să delimiteze foarte clar activitatea de lobby de zona aceea infracÅ£ională cu caracter penal care vizează traficul de intenÅ£ie. Eu nu cred că e bine ca activitatea de lobby să fie de fapt trafic de intenÅ£ie mascat, dar nu e bine nici ca o activitate de lobby onestă să fie interpretată ca trafic de intenÅ£ie. Scopul nostru este să găsim exact acele linii foarte clare de demarcaÅ£ie, linii care să nu fie interpretabile sau în scopul mascării activităţii infracÅ£ionale", a spus deputatul conservator, în deschiderea conferinÅ£ei "Activitatea de lobby în spaÅ£iul Uniunii Europene – reglementare versus nereglementare", desfăşurată la Parlament. Bogdan Ciucă a adăugat că reglementarea activităţii de lobby nu înseamnă că toÅ£i cei care doresc să aibă acces la Parlament sau la Executiv se vor putea declara "lobbyiÅŸti". "Eu cred că activitatea de lobby înseamnă reprezentarea profesionistă a intereselor legitime ale unui grup sau ale unei comunităţi, pentru că s-ar putea ca respectivul grup sau comunitate să nu aibă abilităţile sau cunoÅŸtinÅ£ele necesare pentru a se prezenta cu argumente solide în faÅ£a factorilor de decizie", a precizat acesta. La rândul său, preÅŸedintele Consiliului ConcurenÅ£ei, Bogdan ChiriÅ£oiu, a afirmat că activitatea de lobby ar trebui să fie reglementată, întrucât se simte nevoia unui "interpret" între administraÅ£ia publică ÅŸi interesele societăţii. "Pentru mine, activitatea de lobby este utilă atât pentru administraÅ£ia publică, cât ÅŸi pentru societate. Cred că există nevoia unui interpret între interesele legitime ale societăţii civile ÅŸi administraÅ£ia publică, care are propriul său limbaj, propriile sale norme ÅŸi constrângeri. (…) PrezenÅ£a unui intermediar este astfel necesară pentru îmbunătăţirea procesului de decizie. În contextul românesc înclin să cred că ar fi mai bine să avem o reglementare a activităţii de lobby", a spus preÅŸedintele Consiliului ConcurenÅ£ei. Pe de altă parte însă, Bogdan Hossu a precizat că sindicatul pe care îl conduce, Cartel Alfa, respinge intrarea în legalitate a activităţii de lobby. "În contextul încurajării creÅŸterii gradului de implicare a cetăţenilor la procesul decizional, politic, administrativ, reglementarea activităţii de lobby ar avea ca finalitate transformarea influenÅ£ei într-o marfă care se poate vinde ÅŸi cumpăra. Nu este de acceptat ca domeniul normativ, politic sau executiv să fie influenÅ£at de orice tip de interes, fără nicio restricÅ£ie, doar în temeiul unui contract de angajare a unui comerciant numit lobby-ist, fie el persoană fizică autorizată, fie societate comercială", a subliniat Hossu. DiscuÅ£iile din timpul conferinÅ£ei "Activitatea de lobby în spaÅ£iul Uniunii Europene – reglementare versus nereglementare" s-au concentrat în jurul a două propuneri legislative care se află în dezbaterea Comisiei juridice a Camerei DeputaÅ£ilor. Este vorba despre propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby, depusă la Parlament în anul 2010 de către deputatul PSD-PC Constantin Niţă ca iniÅ£iator, precum ÅŸi de proiectul de lege privind reglementarea activităţilor de lobby din România iniÅ£iat în anul 2011 de parlamentarii Carmen Ileana Moldovan (PSD), Adriana Săftoiu (PNL) ÅŸi Sever Voinescu (PDL). Cu privire la aceste două iniÅ£iative legislative, secretarul de stat din cadrul Ministerului JustiÅ£iei Florin Aurel MoÅ£iu a precizat că poziÅ£ia Guvernului a fost aceea de a nu susÅ£ine adoptarea proiectelor. Acesta a explicat că unul dintre argumentele expuse în punctul de vedere al Guvernului faţă de cele două propuneri legislative a fost acela că activitatea de lobby la nivelul Europei este reglementată doar în Lituania, Polonia, Ungaria ÅŸi Austria. "S-a remarcat la nivelul Uniunii Europene o anume reticenţă în a se proceda la o reglementare legală a activităţii de lobby, dar ÅŸi dorinÅ£a unei transparentizări a procesului decizional, fapt ce a condus la lansarea propunerii cu privire la înregistrarea lobbyiÅŸtilor pe bază de voluntariat pe pagina de internet a Comisiei Europene. Prin acest registru voluntar, Comisia doreÅŸte să aducă la cunoÅŸtinÅ£a cetăţenilor informaÅ£iile utile legate de procesul decizional. (…) Reglementarea activităţii de lobby la nivelul Uniunii Europene nu are ca obiect armonizarea legislaÅ£iilor sau practicilor din statele membre în acest domeniu, ci consolidarea transparenÅ£ei procesului decizional la nivelul uniunii", a explicat acesta. Comisia juridică a Camerei DeputaÅ£ilor ÅŸi Institutul de Cercetări Juridice "Academia Andrei Rădulescu" au organizat joi, la Parlament, conferinÅ£a naÅ£ională intitulată "Activitatea de lobby în spaÅ£iul Uniunii Europene – reglementare versus nereglementare". AGERPRES

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.