Pestera lui Zamolxis, locul unde crestea planta care vindeca orice boala.
O zi “cheltuita” ca sa vizitezi o pestera in care legenda spune ca a trait un zeu pare o investitie buna.
Caverna de la Polovragi este cu adevarat o minune despre care putini romani au aflat. Cei 25.000 de vizitatori ce au intrat anul trecut in scobitura de kilometri ai muntelui vrajit, o fac mai putin din intamplare, cat mai ales atrasi de o mitologie seducatoare. Se spune ca noaptea flacarile tasnesc din pamanturi, semn ca e aur… Muzeografii de la Muzeul Gorjului recunosc sincer ca turistii cei multi au descoperit caverna doar dupa ce in zona s-a deschis si Transalpina, drumul auto cel mai spectaculos , care trece peste Parang si leaga Gorjul de Alba. Desi nu are “camere” spectaculoase de peste o suta de metri inaltime , cum are pestera Skocjan din Slovenia, grota gorjeana este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km si specialistii nu sunt siguri daca i-au dat de capat.
Odata ce se ajunge in localitate, mai intai se da o raita pe la manastire.
E construita la inceput de Ev Mediu si e realizata in stil bizantin. Nu e mare, dar este o bijuterie adevarata, cu un "trecut" extraordinar asa ca obligatoriu se impune vizitarea ei!
Dupa ce se iese din Casa a Domnului, turistul urmeaza drumul forestier spre grota unui alt zeu. Suna bine! Pana la destinatie e timp sa se admire drumul spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Oltetului ce sunt magnifice. Raul cu acelasi nume ii insoteste zgomotos pe temerari , pe partea stanga a potecii.
Tot in amonte urca si cativa pastravi ce sar uneori din apa ajutati de micile cascade formate de pietrele din albie.
Peisajul te fura, asa ca nici nu nu-ti dai seama ca ai si ajuns la pestera … "Acasa la zeul dacilor"
Din cei 10 km ai pesterii Polovragi doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, in rest doar speologii au acces…, ceva mai departe!
In grota este cald si umed (temperatura constanta e de 9 grade Celsius si umiditate medie – 90%).
Locul are o incarcatura emotionala de exceptie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru vechii daci, pentru inteleptii lor vraci si mai tarziu, pentru calugari. Azi doar vreo 45 de minute dureaza traseul pana se ajunge iar la iesire.
Inainte de a spune “la revedere” ghidul aminteste vizitatorilor ca pe varful de deasupra, se gasesc ruinele unei cetati dacice, despre care se spune ca a fost cetatea lui Zamolxis (zeul suprem al dacilor), cetate la care se ajunge dupa un traseu de aproximativ 20-30 de minute de mers prin padure.
Datorita oxigenului eliminat din apa (umiditatea este foarte mare), aerul iti da o energie nemaiintalnita asa ca noul drum pare floare-la-ureche.
Casa lui Zamolxis?
In pestera, vracii de taina ai dacilor si cei de dinaintea lor prelucrau o planta rara, numita polvraga, sau polovraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor.
Alt mit ar fi ca iesirea din pestera se afla tocmai in Transilvania. Deocamdata lungimea acestei pesteri atinge ceva mai mukt de 10 km si cercetarile continua.
Unul dintre miturile strajuite de localnicii din Polovragi, judetul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns in pestera luiZamolxis.
Cautatorii de comori continua sa vina aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care le dosesc prin bagaje, se prefac ca sunt vizitatori incantati de minunatiile pesterii, apoi se furiseaza prin cotloane sa verifice daca dau de comoara.
Sursa de energie? La “Galeria Ispasirii” este ceva obisnuit sa simti furnicaturi pe maini, chiar in dreptul “Tronului lui Zamolxis”.
Ghidul spune ca detectoarele de biocurenti o iau razna, invartindu-se fara noima, ca in prezenta unei fiinte, extrem de incarcate cu energie.
Exista presupuneri credibile ca pestera de o vechime de milioane de ani. Aici s-au gasit desene rupestre, dar si texte cu scriere cuneiforma sapate in piatra.
Denivelarea este de 87 m (- 62, + 25).
