România în 2013 – EIU prognozează o creÅŸtere economică de 2,5 procente

Prognoza din septembrie a EIU este uÅŸor în creÅŸtere comparativ cu raportul publicat în luna iulie, care menÅ£iona o creÅŸtere economică de 2,4% pentru 2013 ÅŸi o rată medie anuală de sub 4% în perioada 2014-2017. România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creÅŸtere a PIB de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieÅŸi din recesiune, în 2014, ritmul de creÅŸtere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014-2017, dat fiind că PIB-ul este susÅ£inut de exporturi ÅŸi de creÅŸterea cererii interne, se menÅ£ionează în raport. TotuÅŸi, potrivit raportului, guvernul român va întâmpina greutăţi în a reduce deficitul bugetar la Å£inta stabilită de 2,1% din PIB în 2013 dacă nu va trece la tăieri nepopulare ale cheltuielilor publice ÅŸi dacă nu va restructura companiile de stat, în ciuda perspectivelor de creÅŸtere mai pozitive pentru 2013. Programul macroeconomic al guvernului pentru perioada 2013-2016 implică o continuare a consolidării fiscale ÅŸi reforme menite să îmbunătăţească încasările la buget, managementul fondurilor publice ÅŸi absorbÅ£ia fondurilor europene. Reformele în companiile de stat, dar ÅŸi în sistemul de sănătate ÅŸi de învăţământ se vor lovi cel mai probabil de opoziÅ£ie politică ÅŸi socială, se arată în raport. Guvernul român ÅŸi-a propus să reducă TVA de la 24% la 19% sau cotele de contribuÅ£ii sociale pentru 2014, însă aceste reduceri vor fi efectuate doar atunci când condiÅ£iile fiscale o vor permite. O misiune comună formată din FMI, Comisia Europeană ÅŸi Banca Mondială a încheiat un acord cu autorităţile române la 31 iulie, având ca scop continuarea tendinÅ£ei de consolidare fiscală graduală ÅŸi reducerea deficitului structural la mai puÅ£in de 1% din PIB până în 2015. Programul se va concentra ÅŸi pe restructurarea ÅŸi privatizarea – sau închiderea – companiilor de stat care înregistrează pierderi. Guvernul român intenÅ£ionează să coopteze management privat, capital ÅŸi tehnologie externe pentru modernizarea utilităţilor, îndeosebi în sectorul energiei ÅŸi al transporturilor. TotuÅŸi, EIU prognozează că progresul în ceea ce priveÅŸte reformele structurale va fi gradual ÅŸi supus întârzierilor, pe fondul opoziÅ£iei sindicatelor. Parlamentul României a aprobat un buget consolidat pentru 2013, cu o Å£intă de deficit echivalentă cu 2,1% din PIB. Însă guvernul nu a reuÅŸit să atingă Å£inta deficitului bugetar de 2,2% din PIB în 2012, în mare parte din cauza suspendării, în decembrie 2012, a unor fonduri europene, din cauza unor iregularităţi în ceea ce priveÅŸte plăţile. Între timp, plăţile au fost reluate ÅŸi, prin urmare, guvernul român se află în măsura de a menÅ£ine deficitul bugetar în marja de 3% din PIB. În ceea ce priveÅŸte politica monetară, Banca NaÅ£ională a României îÅŸi mută atenÅ£ia de la controlul inflaÅ£iei, aflată într-o tendinţă constantă de descreÅŸtere, către încurajarea recuperării economice. TotuÅŸi, România va amâna adoptarea euro până cel mai devreme în 2016 sau 2017 ÅŸi poate pe termen nedefinit. Îmbunătăţirea absorbÅ£iei fondurilor UE va contribui la investiÅ£iile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creÅŸtere a potenÅ£ialului exporturilor pe termen mai lung. România a obÅ£inut 22 miliarde de euro în fonduri structurale de la bugetul UE pentru următorul exerciÅ£iu bugetar, 2014-2020, faţă de 20 miliarde de euro pentru actualul exerciÅ£iu bugetar, (2007-2013). România va mai primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 de la Politica Agricolă Comună, o creÅŸtere substanÅ£ială de la 13,8 euro, în 2007-2013. România a absorbit doar 12% din totalul fondurilor structurale aflate la dispoziÅ£ia sa în perioada 2007-2013, însă este foarte probabil ca absorbÅ£ia să se îmbunătăţească în următorii ani. AGERPRES