RoÅŸia Montana – valoarea metalelor rare mai mare decât a aurului!!!

"Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu ÅŸi wolfram sunt evidenÅ£iate calitativ ÅŸi cantitativ în documentaÅ£ia pe care RoÅŸia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la AgenÅ£ia NaÅ£ională de Resurse Minerale", a declarat, luni, pentru AGERPRES, fostul geolog ÅŸef al minelor de la RoÅŸia Montană. El susÅ£ine că prin exploatarea acestor metale rare, nemenÅ£ionate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine "multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou". Conform lui Sântimbrean metalele rare din zacamant sunt extrem de utilizate in industria de varf mondiala.

Titanul este folosit în combinaÅ£ii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice ÅŸi uÅŸoare pentru industria aerospaÅ£ială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice ÅŸi dentare, bijuterii, telefoane mobile, etc. Germaniul se găseÅŸte în natură în cantităţi mici ÅŸi are excelente proprietăţi semiconductoare ÅŸi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor.

 

Molibdenul este utilizat pentru creÅŸterea durităţii ÅŸi elasticităţii oÅ£elului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca ÅŸi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni ÅŸi röntgen ÅŸi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obÅ£inerea de oÅ£eluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compuÅŸii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca ÅŸi catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Sântimbrean. El cunoaÅŸte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier ÅŸi consideră că Guvernul a acÅ£ionat "într-o totală necunoÅŸtinţă de cauză, niciunul dintre specialiÅŸtii români de renume nefiind consultat nici în privinÅ£a zăcămintelor rare de la RoÅŸia Montana, nici în privinÅ£a aÅŸa-zisei relansări a mineritului". Sântimbrean consideră ÅŸi că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica. "Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul ÅŸi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiÅ£i, iar românii vor fi modeÅŸtii oameni de serviciu ai companiei", a spus Aurel Sântimbrean. Geologul evidenÅ£iază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat.

"Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic ÅŸi arhitectural, care sunt atracÅ£iile turistice ale zonei, vor fi distruse", a spus Sântimbrean. El s-a mai declarat revoltat ÅŸi de "turismul parlamentar practicat în aceste zile la RoÅŸia Montana, lipsit de bun simÅ£", politicienii preferând să ia "o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation", dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii ÅŸi a mineritului, care este unic în România ÅŸi chiar ÅŸi în Europa. AGERPRES