ESTE CLUJ-NAPOCA UN SAT MAI MARE?
La Cluj-Napoca a "functionat" un post tv. cu pretentii separatist-regionale, daca nu ridicole, publicistic cel putin … cam bizar ! A fost moshit din complexele …de superioritate ardeleneasca ale nasaudeanului (altfel, fost ministru bucurestean!) Vasile Dancu ,"relocat" la Cluj. Dumnealui a propus un Proiect… intr-un trio maghiaro-roman Paszkany-Rus-Dancu, care a nascut doar o margica: Transilvania Live…
Bomboana pe balega a "Proiectului ardelean" era rasuflatul Sabin Gherman, un natantoc ce n-a fost capabil sa ia macar cu 5 un examen de admitere la Litere in Cluj. S-a refugiat tocmai la Craiova (atunci oltenii nu erau inca "mitici" regateni…) unde, taras-grapis, a terminat o facultate.
La postul tv. amintit n-a facut altceva decat sa continue alegatiile scrise candva intr-un articol natang: "M-am saturat de Romania!" Intre timp s-a saturat Romania de el…
Aberatiile acestui troglodit sunt respinse pana si de sondajele IRES dichisite de mentorul sau,Vasile Dancu.
Cititi un interesant articol semnat de publicistul Ionut Tene , despre o realitate clujeana altfel stiuta inca de pe vremea lui Maris Chicos Rostogan: pazeste-te de mincinosul care amesteca si putzintel adevar in minciunile lui! (ddr) "(…)Chiar zilele trecute am observat în cartierele Mărăşti ÅŸi Mănăştur, după… 23 de ani de capitalism, cum „orăşenii” recoltau cireÅŸii ÅŸi viÅŸinii din faÅ£a blocului cocoÅ£aÅ£i pe scări pentru ca să facă dulceaţă ÅŸi gem. AÅŸa că sondajul lui Vasile Dâncu mi-a confirmat ÅŸtiinÅ£ific ce ÅŸtiam de mult: în marea lor majoritate clujenii sunt ţărani din prima generaÅ£ie veniÅ£i din satele ţării din Ardeal, Moldova ÅŸi Oltenia. Mentalitatea rurală a Clujului a reieÅŸit în sondajul sociologic al lui Vasile Dâncu. Eu care scriu aceste rânduri sunt „vinitură” din Oltenia, iar Emil Boc, primarul Clujului este copil de ţărani mocani din RăchiÅ£ele. Oare există orăşeni clujeni din „tată în fiu”? De fapt, noi, “imigranÅ£ii” ÅŸi “ţăranii” din prima generaÅ£ie suntem Clujul…de azi. Să citim ce spune studiul sociologic: 75 la sută dintre clujeni nu au fost niciodată la un spectacol de operă sau de operetă în ultimele 12 luni, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de IRES. 64 la sută dintre respondenÅ£i nu au vizitat vreo expoziÅ£ie de artă. De asemenea, 62 la sută dintre clujeni nu au călcat în cinematografe în aceeaÅŸi perioadă, în ciuda faptului că oraÅŸul găzduieÅŸte două festivaluri internaÅ£ionale, Festivalul InternaÅ£ional de Film Transilvania ÅŸi Comedy Cluj. 61 la sută dintre locuitorii oraÅŸului nu au participat la spectacole de teatru în ultimul an, iar 57 la sută nu au vizitat un muzeu sau o casă memorială. În ciuda unei abundenÅ£e de spectacole care au adus în Cluj nume precum Deep Purple, UB 40, Vaya con Dios ori Patricia Kaas. 88 la sută dintre clujeni nu au fost deloc la Filarmonică în ultimul an, iar 74 la sută nu au călcat într-o bibliotecă. De asemenea, nici în privinÅ£a vieÅ£ii sociale, clujenii nu stau strălucit. 72 la sută dintre ei nu au ieÅŸit în baruri sau în cluburi în ultimul an, iar 49 la sută nu au ieÅŸit la restaurant. 30 la sută dintre locuitorii oraÅŸului nu au călătorit deloc în ultimul an, iar 24 la sută nu au ieÅŸit nici măcar într-un mall sau într-un shopping center. Din aceste motive, sociologul Vasile Dâncu, directorul IRES, spune că ”Clujul este un oraÅŸ mai provincial decât conÅŸtientizează locuitorii săi”. 25 la sută dintre clujeni nu ÅŸtiu care este cel mai reprezentativ simbol cultural al oraÅŸului. 21 la sută dintre ei au indicat drept Teatrul NaÅ£ional, iar 8 la sută statuia regelui Matia Corvin. Pentru 5 la sută dintre clujeni, biserica romano-catolică Sfântul Mihail este cel mai reprezentativ simbol cultural al oraÅŸului, reiese dintr-un studiu realizat de IRES, care doreÅŸte să vadă modul în care clujenii percep candidatura oraÅŸului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. AcelaÅŸi studiu arată că 56 la sută dintre clujeni nu citesc deloc literatură de specialitate, iar 41 la sută nu citesc deloc cărÅ£i. 37 la sută dintre ei nu folosesc Internetul niciodată, iar 29 la sută nu citesc nici ziare sau reviste. În schimb, 78 la sută ascultă radioul, iar 88 la sută se uită la filme. Doar trei la sută dintre clujeni… nu se uită la televizor, potrivit www.clujtoday.ro.
Lucrurile sunt clare: Clujul are o mentalitate majoră provincială ÅŸi rurală, fiind rodul industrializării forÅ£ate din timpul lui Nicolae CeauÅŸescu din anii 70 ÅŸi 80. Cred că primul pas de ieÅŸire din acest provincialism găunos este să ne recunoaÅŸtem defectele ÅŸi greÅŸelile socio-culturale. E ceea ce am spus la întâlnirea organizată de jurnalistul Ion Novăcescu la Berăria Culturală: să renunţăm la lauda de sine, adică “noi clujenii suntem mai ardeleni decât ardelenii”, “oraÅŸul nostru este capitala Transilvaniei” etc.Să începem să aruncăm o privire critică în sinea noastră ÅŸi în jurul nostru ÅŸi să vedem că oraÅŸul nostru prin instituÅ£iile locale nu face îndeajuns pentru cultură ÅŸi promovarea valorilor, nu avem sediu de filarmonică, universităţile cu care ne lăudăm sunt de fapt SRL-uri de făcut bani, nu perfomanţă ÅŸi inteligenţă, de aceea nu am intrat în Top 500 Shanghai, în Cluj-Napoca scriitorii sunt marginalizaÅ£i ÅŸi umiliÅ£i de politicieni, actorii ne pleacă la BucureÅŸti, iar festivalurile sunt numai pretext de supt banii publici etc. De fapt, noi, clujenii trebuie să începem să avem o abordare critică, să renaÅŸtem societatea civilă inexistentă din oraÅŸ, să ne redescoperim spiritual, să promovăm valorile, să construim o comunitate culturală conÅŸtientă de valoarea sa, iar proiectul capitală culturală europeană 2021 să treacă de la etapa de imagine la cea de realitate. Åži să ne lăudăm mai puÅ£in, că “lauda de sine nu miroase a bine” vorba zicalei româneÅŸti ÅŸi sună ÅŸi a atitudine provincială. Filtrul critic ne va trezi din reverie ca să putem puncta cu ce suntem mai buni sau valoroÅŸi decât Sibiul, TimiÅŸoara, BraÅŸovul sau IaÅŸul. Până una alta clujenii ascultă muzică folclorică nu simfonică, conform sondajului lui Dâncu. La capitolul muzică Cluj-Napoca este un sat mai mare."
Ionuţ Ţene (NapocaNews)
