Pretentii supralicitate – Tinutul secuiesc să nu devină o regiune de dezvoltare si una autonoma!!!
CNS nu vrea ca ţinutul secuiesc să devină o regiune de dezvoltare, aşa cum propune UDMR, ci o regiune autonomă
PreÅŸedintele Consiliului NaÅ£ional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat marÅ£i seara, la Târgu MureÅŸ, că nu agreează întrebarea propusă de UDMR pentru referendum, ca judeÅ£ele MureÅŸ, Harghita ÅŸi Covasna să formeze o regiune de dezvoltare distinctă, întrucât organizaÅ£ia sa susÅ£ine varianta unei regiuni administrative autonome.
"Noi am exprimat poziÅ£ia noastră, aici este o diferenţă între poziÅ£ia noastră ÅŸi cea a UDMR-ului (…) Suntem de acord cu referendumul, nu suntem de acord cu întrebarea pusă. Miza pentru noi, obiectivul nu este regiune de dezvoltare, ci regiune administrativă, autonomă, acesta este scopul. De altfel, Regulamentul 59 din 2003 a Uniunii Europene prevede că unităţile statistice, iar regiunile de dezvoltare sunt de fapt niÅŸte unităţi teritoriale statistice de tip NUTS II în UE, se formează din unităţi administrative. Deci restructurarea ÅŸi modificarea delimitării judeÅ£elor trebuie făcută înainte ÅŸi nu după. Unităţile de dezvoltare se formează deja din unităţi administrative existente", a susÅ£inut Izsak Balazs.
În plus, susÅ£ine liderul CNS, Å£inutul secuiesc nu este format din cele trei judeÅ£e în întregul lor, ci din Harghita, Covasna ÅŸi o parte din MureÅŸ, însemnând 153 unităţi administrative ÅŸi nu 214 câte însumează cele trei judeÅ£e – Harghita cu 67 de unităţi administrative, Covasna cu 45 ÅŸi MureÅŸ cu 102. "Å¢inutul secuiesc se referă la 153 de autorităţi locale ÅŸi satele care aparÅ£in acestora ÅŸi lista acestora este în anexa proiectului de lege pentru autonomia Å¢inutului Secuiesc, elaborat de Consiliul NaÅ£ional Secuiesc. Å¢inutul secuiesc este format din 8 scaune, nu din trei judeÅ£e (…) Regiune autonomă, acesta este scopul, nu regiune de dezvoltare", a accentuat Izsak Balazs.
În plus, susÅ£ine liderul CNS, Å£inutul secuiesc nu este format din cele trei judeÅ£e în întregul lor, ci din Harghita, Covasna ÅŸi o parte din MureÅŸ, însemnând 153 unităţi administrative ÅŸi nu 214 câte însumează cele trei judeÅ£e – Harghita cu 67 de unităţi administrative, Covasna cu 45 ÅŸi MureÅŸ cu 102. "Å¢inutul secuiesc se referă la 153 de autorităţi locale ÅŸi satele care aparÅ£in acestora ÅŸi lista acestora este în anexa proiectului de lege pentru autonomia Å¢inutului Secuiesc, elaborat de Consiliul NaÅ£ional Secuiesc. Å¢inutul secuiesc este format din 8 scaune, nu din trei judeÅ£e (…) Regiune autonomă, acesta este scopul, nu regiune de dezvoltare", a accentuat Izsak Balazs.
PreÅŸedintele UDMR MureÅŸ, Brassai Zsombor, a anunÅ£at săptămâna trecută că referendumul pentru ca judeÅ£ele MureÅŸ, Harghita ÅŸi Covasna să formeze o regiune distinctă cu capitala la Târgu MureÅŸ ar putea fi organizat în data de 8 decembrie.
Brassai a susÅ£inut că pentru a determina Consiliul JudeÅ£ean MureÅŸ să organizeze referendumul judeÅ£ean, UDMR va începe o campanie de informare a cetăţenilor ÅŸi va aduna semnăturile necesare – 5% din totalul alegătorilor cu drept de vot sau minimum 25.000 de semnături – astfel încât conducerea administraÅ£iei judeÅ£ene să nu se poată opune unui astfel de demers. Pentru referendumul iniÅ£iat de UDMR în judeÅ£ele MureÅŸ, Harghita ÅŸi Covasna se doreÅŸte o singură întrebare: "SunteÅ£i de acord ca judeÅ£ele MureÅŸ, Harghita ÅŸi Covasna să se constituie într-o singură regiune de dezvoltare cu centrul regiunii în municipiul Târgu MureÅŸ?". AGERPRES
