Sondaj SOCIOPOL – evolutia increderii romanilor fata de institutiile statului
InstituÅ£iile juridice au înregistrat o recuperare lentă a încrederii publice comparativ cu ultimii ani, obÅ£inând recent peste 40%, relevă un sondaj efectuat de SOCIOPOL ÅŸi transmis vineri AGERPRES.
Potrivit cercetării, instituÅ£iile juridice înregistrează un nivel moderat spre mediu de încredere, ceva mai mult de o treime dintre români, mai recent 40%, având încredere în justiÅ£ie. Concluzia generală a sondajului este că JustiÅ£ia cunoaÅŸte o recuperare lentă a încrederii, din zona lipsei de popularitate (25%) spre normalitate (purgatoriul de confirmare a încrederii, 40%), având un câÅŸtig 10-15 puncte procentuale. Avocatul Poporului, din 2012 ÅŸi faţă de conceptul general "JustiÅ£ie", înregistrează o erodare de la 40% la 30%, în timp ce DNA ÅŸi Curtea ConstituÅ£ională sunt în linie cu instituÅ£ia generală, însă sondajul arată că este prematur de tras concluzii.
La încrederea în instituÅ£iile publice, Biserica ÅŸi Armata se situează în partea de sus a clasamentului, în timp ce la polul opus se află Parlamentul ÅŸi partidele politice. Pentru Armată ÅŸi-au exprimat încrederea 80% dintre respondenÅ£i iar faţă de Biserică – 75%, în timp ce în Parlament au multă încredere 24% iar faţă de partidele politice, aflate pe ultimul loc, 17%. RespondenÅ£ii au încredere multă ÅŸi în Jandarmerie – 66%, BNR – 61%, NATO – 61% ÅŸi UE – 60%. În mass-media au încredere multă 57%, în PoliÅ£ie – 55% ÅŸi în SRI – 50%. În PreÅŸedinÅ£ie au multă încredere 30% iar în Guvern – 32%, în timp ce în sindicate 24%, iar în bănci ÅŸi în ONG-uri – 32%. În FMI au multă încredere 35%. Concluziile arată că pilonii de susÅ£inere a texturii sociale, principalele instituÅ£ii care definesc cadrul de încredere în contractul social ÅŸi în care cel puÅ£in jumătate din români au încredere sunt: două instituÅ£ii sociale – Biserica ÅŸi mass-media; practic, toate instituÅ£iile militare/de forţă – armata, jandarmeria, poliÅ£ia, serviciile de informaÅ£ii; o singură instituÅ£ie financiară – BNR; o singură instituÅ£ie din zona politică – primăria; trei instituÅ£ii internaÅ£ionale occidentale – NATO ÅŸi UE ÅŸi, în ceva mai mică măsură, SUA. "La fel de importantă precum lista instituÅ£iilor în care românii investesc încredere este ÅŸi lista celor care nu reuÅŸesc să atragă încrederea majorităţii, a celor care nu se apropie de zona de 50%: absenÅ£a oricăror instituÅ£ii politice – PreÅŸedinÅ£ie, Guvern, Parlament, partide politice, deÅŸi unele dintre ele prezintă o revenire lentă, spre un nivel de 30%; absenÅ£a unor piloni necesari din zona instituÅ£iilor financiare (băncile) ori a celor sociale (ONG-uri, sindicate). De remarcat revenirea lentă, dar bine definită, a încrederii în instituÅ£iile de justiÅ£ie, din zona lipsei de popularitate (25%) în care se aflau în urmă cu câÅ£iva ani, în 2009, înapoi spre normalitate, spre nivelul de cvasirecuperare a încrederii de 40%", mai arată concluziile cercetării. În privinÅ£a evoluÅ£iei semnelor de scădere a tensiunii sociale, de început de vindecare a României ÅŸi de revenire la normalitate se menÅ£ionează: creÅŸtere generală a capitalului de încredere instituÅ£ional de aproximativ 10-15 puncte procentuale; recuperare de încredere a instituÅ£iilor de forÅ£a, faţă de anii '90, recuperare de încredere a instituÅ£iilor politice ale statului (Guvern, PreÅŸedinÅ£ie, Parlament) după criza de anii trecuÅ£i; recuperare de încredere a instituÅ£iilor judiciare faţă de 2009; recuperare pe termen lung a încrederii în cel de-al treilea pilon al societăţii, componenţă civică (ONG-urile), deÅŸi umbrită de scandalurile recente. Volumul eÅŸantionului a fost de 1.014 persoane ÅŸi este reprezentativ la populaÅ£ia adultă neinstituÅ£ionalizată a României, iar perioada de culegere a datelor a fost 5-10 octombrie prin metoda interviuri telefonice. Tipul eÅŸantionului este stratificat bistadial, cu selecÅ£ie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) ÅŸi a persoanelor (metoda "cea mai tânără persoană din gospodărie"), iar marja de eroare este de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%.
La încrederea în instituÅ£iile publice, Biserica ÅŸi Armata se situează în partea de sus a clasamentului, în timp ce la polul opus se află Parlamentul ÅŸi partidele politice. Pentru Armată ÅŸi-au exprimat încrederea 80% dintre respondenÅ£i iar faţă de Biserică – 75%, în timp ce în Parlament au multă încredere 24% iar faţă de partidele politice, aflate pe ultimul loc, 17%. RespondenÅ£ii au încredere multă ÅŸi în Jandarmerie – 66%, BNR – 61%, NATO – 61% ÅŸi UE – 60%. În mass-media au încredere multă 57%, în PoliÅ£ie – 55% ÅŸi în SRI – 50%. În PreÅŸedinÅ£ie au multă încredere 30% iar în Guvern – 32%, în timp ce în sindicate 24%, iar în bănci ÅŸi în ONG-uri – 32%. În FMI au multă încredere 35%. Concluziile arată că pilonii de susÅ£inere a texturii sociale, principalele instituÅ£ii care definesc cadrul de încredere în contractul social ÅŸi în care cel puÅ£in jumătate din români au încredere sunt: două instituÅ£ii sociale – Biserica ÅŸi mass-media; practic, toate instituÅ£iile militare/de forţă – armata, jandarmeria, poliÅ£ia, serviciile de informaÅ£ii; o singură instituÅ£ie financiară – BNR; o singură instituÅ£ie din zona politică – primăria; trei instituÅ£ii internaÅ£ionale occidentale – NATO ÅŸi UE ÅŸi, în ceva mai mică măsură, SUA. "La fel de importantă precum lista instituÅ£iilor în care românii investesc încredere este ÅŸi lista celor care nu reuÅŸesc să atragă încrederea majorităţii, a celor care nu se apropie de zona de 50%: absenÅ£a oricăror instituÅ£ii politice – PreÅŸedinÅ£ie, Guvern, Parlament, partide politice, deÅŸi unele dintre ele prezintă o revenire lentă, spre un nivel de 30%; absenÅ£a unor piloni necesari din zona instituÅ£iilor financiare (băncile) ori a celor sociale (ONG-uri, sindicate). De remarcat revenirea lentă, dar bine definită, a încrederii în instituÅ£iile de justiÅ£ie, din zona lipsei de popularitate (25%) în care se aflau în urmă cu câÅ£iva ani, în 2009, înapoi spre normalitate, spre nivelul de cvasirecuperare a încrederii de 40%", mai arată concluziile cercetării. În privinÅ£a evoluÅ£iei semnelor de scădere a tensiunii sociale, de început de vindecare a României ÅŸi de revenire la normalitate se menÅ£ionează: creÅŸtere generală a capitalului de încredere instituÅ£ional de aproximativ 10-15 puncte procentuale; recuperare de încredere a instituÅ£iilor de forÅ£a, faţă de anii '90, recuperare de încredere a instituÅ£iilor politice ale statului (Guvern, PreÅŸedinÅ£ie, Parlament) după criza de anii trecuÅ£i; recuperare de încredere a instituÅ£iilor judiciare faţă de 2009; recuperare pe termen lung a încrederii în cel de-al treilea pilon al societăţii, componenţă civică (ONG-urile), deÅŸi umbrită de scandalurile recente. Volumul eÅŸantionului a fost de 1.014 persoane ÅŸi este reprezentativ la populaÅ£ia adultă neinstituÅ£ionalizată a României, iar perioada de culegere a datelor a fost 5-10 octombrie prin metoda interviuri telefonice. Tipul eÅŸantionului este stratificat bistadial, cu selecÅ£ie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) ÅŸi a persoanelor (metoda "cea mai tânără persoană din gospodărie"), iar marja de eroare este de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%.
