DE LA OBAMA LA …CARTIERUL GENERAL AL MAFIEI ROMÂNEÅžTI

 

După rateul G20, se aude că lui Obama i-a picat greu la stomac momentul promisiunii unui război total din partea Coreei de Nord, dacă nu o lasă mai moale cu „ÅŸantajului nuclear” ÅŸi cu  manevrele militare. Kim Jong-un a declarat că este necesar ca Washingtonul să pună capăt politicii ostile faţă de Phenian, dacă vrea pace în Peninsula Coreea ÅŸi pe „teritoriul american”.

Sunt multe puncte clocotitoare pe glob. Chiar ÅŸi noi am ajuns cu adevărat într-o criză teribil de ameninţătoare pe termen lung. RelaÅ£iile cu U.E ÅŸi F.M.I se menÅ£in la nivel de aparenţă ÅŸi constrângere. În loc să găsească soluÅ£ii pentru încheierea crizei, Guvernul o adânceÅŸte, cerÅŸind noi împrumuturi pentru a le achita pe cele scadente.

Restantele la banci cresc precum făt-frumos din poveste, iar aleşii sunt orbi şi surzi la strigătul norodului. O soluţie imediată, de ajutor poporului să iasă din impas, ar fi ca membrii Guvernului să-şi dea demisia toţi odată.

DeÅŸi în mod clar, legea este unică pentru toată lumea din România ÅŸi nu există preÅ£uri mai mici sau preÅ£uri favorizante pentru parlamentari, aceÅŸtia au mai bifat o victorie: medicamente mai ieftine pentru ei, săracii!

Cum politica lor înseamnă  frăţie de sânge cu afacerile pe bani publici, era normal ca documentul cheie al afacerii R.M.G.C. să dispară din dosarul de crimă organizată, în care sunt complici foÅŸti ÅŸi actuali demnitari ai statului, despre care serviciile secrete româneÅŸti nu aveau cum să nu ÅŸtie. Să  fi adormit anesteziate în papucii statului în urma unui ordin expres? Sau poate că au informat, dar cărÅ£ile fiind făcute, informaÅ£iile au luat cale maÅŸinilor de tocat documente.

Când paginile rupte ÅŸi dosite vor fi lipite la loc, dacă nu s-au volatilizat aÅŸa cum s-a întâmplat cu atâtea dosare ale infractorilor de stat, începând cu „Dosarul BaloteÅŸti”, multe capete vor cădea. Mihail Ianăş, fost preÅŸedinte al A.N.R.M. }n anii 1997-2000, a susÅ£inut în faÅ£a Comisiei RoÅŸia Montană că, scrisoarea în original, prin care fostul ministru al Industriilor Radu Berceanu/Bercovici a solicitat transferul licenÅ£ei de explorare de la Minvest Deva către Gabriel Resources, ar fi dispărut.

Cineva implicat în măgărie a sustras scrisoarea originală. Clar, un fapt penal. Cum, de altfel, fapt penal este ÅŸi acordarea licenÅ£ei de exploatare fără a fi existat autorizaÅ£ia obligatorie de mediu.

Acest prezumtiv dosar penal ar viza un alt grup criminal organizat, în fruntea căruia s-ar afla un lider P.D.L, fost membru al mai multor guverne. Cercetările în cazul Berceanu s-ar putea extinde până hăt, departe în Insula Barbados unde, într-un offshore, un misterios demnitar român deÅ£ine douăzeci la sută din acÅ£iunile unei corporaÅ£ii menită să exploateze zăcământul de aur de la RoÅŸia Poieni – caz aflat în oglindă – mai puÅ£in în ceea ce priveÅŸte publicitatea – cu RoÅŸia Montană. AÅŸadar, avem de-a face cu „o scrisoare pierdută”, nu de Ion Luca Caragiale, ci, dinadins.

Se cunoaÅŸte prea bine că Berceanu-Bercovici a mai fost implicat în vânzarea de secrete de stat, ÅŸi în subminarea economiei naÅ£ionale – reamintind în speţă „scurgerea” către un alt stat a prototipului avionului de vânătoare IAR 109 SWIFT.

Vânzătorul de date nu a fost judecat pentru faptele comise ÅŸi, sine die, n-a primit nicio pedeapsă, altfel s-ar fi supărat cumpărătorii, foarte uÅŸor lezabili. Ei, din discreÅ£ie, interlopii aceÅŸtia cu funcÅ£ii în stat ÅŸi-au schimbat doar numele, ca să dea bine în concursul de furat. In plus, împrumuturile făcute în numele românilor sunt la ei în conturi.

Åži tot la capitolul hoÅ£i celebri contemporani cu noi, cuscrul preÅŸedintelui statului român,  turnat de mai mulÅ£i funcÅ£ionari bancari la care apela direct pentru a-ÅŸi susÅ£ine firmele partenere, a fost audiat de procurorii D.I.I.C.O.T. În dosarul creditelor cu acte false, în care prejudiciul este de 81 de milioane de euro. Bebe Ionescu recomanda firme „de încredere’ care luau credite ÅŸi apoi nu mai plăteau ratele.

Unul dintre inculpaÅ£i susÅ£ine că Bebe Ionescu încasa ÅŸi el o parte din banii contractaÅ£i drept credit de la bănci. Tot el garanta ÅŸi pentru firmele care luau credite cu acte false. În total, gruparea a câÅŸtigat 81 de milioane de euro din această afacere ilegală. Audiat de D.I.I.C.O.T, este menÅ£ionat doar ca martor în dosar, deÅŸi unul dintre inculpaÅ£i susÅ£ine că o parte din bani ajungeau la el.

În aceste vremuri de restriÅŸte, când politicienii autohtoni sunt marionete mânjite ale unor grupări mafiote din alte state, românul trudeÅŸte ca un sclav ÅŸi nu numai că primeÅŸte lefuri din ce în ce mai mici, dar munceÅŸte doar ca să plătească taxe, biruri ÅŸi, din nimicul ce-i rămâne, să mănânce. De îmbrăcat… mai puÅ£in, ca să nu-l incomodeze la jug.

Potrivit datelor de la Institutul NaÅ£ional de Statistică, din venitul de 897 de lei, în medie, pentru fiecare român, statul, administraÅ£ia publică ÅŸi privată, precum ÅŸi bugetele asigurărilor sociale, ia înapoi 89% din câÅŸtiguri, sub formă de impozite, contribuÅ£ii, cotizaÅ£ii, taxe ÅŸi servicii.

În aceste vremuri de jale socială, când  brânza e mai scumpă decât carnea, nucile noastre mai scumpe decât nuca de cocos, când avem centre de cercetare dar fără cercetători, când doar spunem bancuri despre politicienii corupÅ£i până în măduva oaselor, în loc să-i punem după gratii, când pentru ÅŸpagă ÅŸi susÅ£inere politică de la licurici, unii au donat practic resursele naÅ£iunii străinilor, când avem aceleaÅŸi mine, dar închise, aceleaÅŸi sonde petroliere, dar cesionate pe un pol, aceleaÅŸi grădiniÅ£e, cămine ÅŸi ÅŸcoli, dar dărăpănate, când ne lăsăm conduÅŸi precum vita la abator, cartierul general al mafiei româneÅŸti ÅŸi-a ântărit structura din palat în parlament, până la ultima spiţă a trăsurii politice. Åži n-au de gând să părăsească scena.

Citându-l pe asa zisul ÅŸef al statului, nu vor ieÅŸi decât „cu picioarele înainte”, dacă asta le e voia. Până una-alta, ca să stopăm corupÅ£ia ÅŸi să nu ajungem cerÅŸetorii Europei, poate că avem nevoie de un nou Alimănescu ÅŸi de o „Echipă Fulger”. În locul netrebnicilor trebuie investiÅ£i oameni integri ÅŸi competenÅ£i. Apoi, om mai vedea!

 

Maria Diana Popescu, Agero