INTERVIU Gheorghe Duțu (ANRM): Pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevențelor este puțin probabilă
Sunt destui brasoveni care isi amintesc de social-democratul Dutu Gheorghe, cu cateva mandate de parlamentar la activ, numit de catre premierul Victor Ponta de mai bine de doi ani la sefia ANRM. Cu putin timp in urma acesta a acordat un interviu Agentiei AGERPRES, pe care il publicam mai jos.
O majorare spectaculoasă a redevențelor este, pe termen scurt, puțin probabilă, iar o decizie în privința nivelului viitor al acestora ar putea fi luată într-o lună sau două, până la intrarea parlamentarilor în vacanță, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu.
El a precizat că noile redevențe se vor aplica, cel mai probabil, acordurilor petroliere viitoare, întrucât acordurile existente au fost deja semnate și conțin clauze care includ redevențele actuale, pe baza cărora companiile și-au făcut planuri de afaceri pe 10-15 ani.
În 2014, valoarea totală a redevențelor petroliere încasate de stat s-a ridicat la circa 1,367 miliarde de lei, a precizat Duțu.
AGERPRES: Ce ne puteți pune despre perimetrele care vor fi scoase la concesionare în acest an?
Gheorghe Duțu: Pentru zona de hidrocarburi, pregătim organizarea celei de-a XI-a runde. Odată finalizată această etapă procedurală, vom transmite anunțul de lansare a concursului public de ofertă și vom publica lista finală a perimetrelor ce vor fi incluse în această rundă, atât în Monitorul Oficial al României, pe pagina de Internet a ANRM, cât și în Jurnalul Uniunii Europene, în condiții de maximă transparență, astfel încât să asigurăm un acces egal tuturor celor interesați. Referitor la sectorul minier, încă de la începutul acestui an am primit mai multe solicitări pentru concesionarea unor perimetre de prospecțiune și de explorare.
Astfel, preconizăm că, pe parcursul acestui an, vom acorda aproximativ 20 de permise de prospecțiune și circa 50 de licențe de explorare. De asemenea, pentru un număr de aproximativ 30 de licențe de explorare vor fi negociate licențe de exploatare.
Tot pe acest palier, recent, s-a desfășurat runda 89, care a inclus un total de 12 perimetre miniere (pentru substanțele lignit, apă geotermală, apă minerală terapeutica, minereuri polimetalice, mineruri metalifere).
AGERPRES: Care este numărul solicitărilor de licențe din 2014? Cum a evoluat comparativ cu 2013? În ce zone sunt și despre de tip de zăcământ este vorba?
Gheorghe Duțu: În anul 2013, au fost acordate 14 licențe de exploatare pentru ape, trei pentru cărbuni și 16 pentru roci utile, iar în 2014 au fost acordate șapte licențe de exploatare pentru ape, două pentru cărbuni și opt pentru roci utile. În ceea ce privește licențele de explorare, în 2013, au fost acordate 14 pentru ape, 10 pentru cărbuni, opt pentru roci utile și cinci pentru minereuri, iar anul trecut au fost acordate 19 pentru ape, 12 pentru cărbuni, 10 pentru roci utile, nouă pentru minereuri și două pentru sare.
În 2014, am remarcat un interes mai mare pentru activitatea de explorare pentru toate categoriile de substanțe, comparativ cu anul anterior. În schimb, au fost negociate mai puține licențe de exploatare pentru toate tipurile de substanțe comparativ cu 2013.
AGERPRES: Aveți situații în care ați respins sau anulat licențe în ultimii ani? Pentru cine și de ce?
Gheorghe Duțu: Au existat și astfel de situații, de exemplu în anul 2014. Motivele de anulare au fost fie faptul că agenții economici nu au achitat taxele și redevențele cuvenite statului pentru realizarea activității miniere, fie pentru că aceștia nu au putut face dovada documentelor pentru autorizarea începerii activității miniere, în termenul prevăzut de lege.
AGERPRES: Câți bani a încasat statul în 2014 din redevențe?
Gheorghe Duțu: În anul 2014, redevențele petroliere datorate statului au fost în cuantum de circa 1,367 miliarde de lei, iar sumele au fost și încasate. În ceea ce privește redevențele miniere datorate, valoarea acestora era de 248 milioane de lei, din care s-au încasat până în prezent aproximativ 190 milioane de lei.
AGERPRES: Care este situația restanțelor la plata redevențelor?
Gheorghe Duțu: Parte a sumelor restante reprezintă datoriile marilor companii. Pentru recuperarea sumelor restante, ANRM, prin Compartimentele de Inspecție Teritorială, a transmis Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice Județene situații privind achitarea redevențelor, taxelor, evidența debitorilor, notificările transmise companiilor datornice și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația minieră.
AGERPRES: Când ar putea fi stabilită introducerea redevențelor pentru gazele de șist?
Gheorghe Duțu: Precizez faptul că legislația petrolieră din țara noastră nu face nicio distincție între gaze ‘convenționale’ și ‘neconvenționale’, întrucât nu există diferențe de compoziție chimică între gazele naturale provenite din formațiuni cu permeabilitate scăzută și cele provenite din formațiuni cu un grad ridicat de permeabilitate. Tehnica de exploatare este diferită de cea folosită pentru gazele naturale aflate în depozite libere. De aceea, autoritățile române nu au în vedere introducerea de redevențe separate pentru așa numitele gaze de șist.
AGERPRES: Câte licențe există în prezent pentru explorarea, exploatarea gazelor de șist?
Gheorghe Duțu: Obiectul acordurilor de concesiune petrolieră încheiate de ANRM vizează executarea de operațiuni petroliere în vederea explorării-dezvoltării-exploatării gazelor naturale și țițeiului.
AGERPRES: ANRM participă la stabilirea noilor redevențe?
Gheorghe Duțu: Comitetul interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele financiare internaționale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale, aflat sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice din România, a analizat, în ultima perioadă, oportunitatea implementării unor modificări legislative în zona redevențelor petroliere. La invitația Ministerului Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Resurse Minerale s-a implicat activ în cadrul lucrărilor acestui comitet. Instituția noastră a colaborat îndeaproape atât cu reprezentații Ministerului Finanțelor Publice, cât și cu experții organismelor financiare internaționale în vederea reconfigurării regimului de taxare optim aplicabil operațiunilor petroliere desfășurate pe teritoriul României.
AGERPRES: Cum apreciați o posibilă majorarea a lor?
Gheorghe Duțu: Pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevențelor este puțin probabilă. Noile redevențe se vor aplica, cel mai probabil, acordurilor petroliere viitoare. Acordurile existente au fost deja semnate cu niște clauze care includ redevențele actuale, pe baza cărora companiile și-au făcut planuri de afaceri pe 10-15 ani. Sistemul de redevență are avantajul că asigură un venit la bugetul de stat imediat, din momentul trecerii în exploatare (producție). Sunt țări unde redevența este zero, dar taxa pe profit este foarte mare.
AGERPRES: Ce recomandare are instituția în legătură cu acest subiect și de ce?
Gheorghe Duțu: Punctul de vedere exprimat de instituția noastră, pe parcursul dezbaterilor privind redevențele a vizat necesitatea creării premiselor stabilirii unui echilibru corect între veniturile ce revin statului și menținerea unui cadru atractiv pentru investiții private, prin consolidarea unui sistem de reglementare fiscal și de redevențe stabil, predictibil flexibil, și care să reflecte în mod corect realitățile economice ale industriei de țiței și gaze din România. Stabilirea cotelor redevenței trebuie să țină cont, pe de o parte, de caracteristicile geologice ale zăcămintelor existente în România și, pe de altă parte, să se facă o distincție clară între onshore și offshore (de mică și de mare adâncime)
AGERPRES: Când ar putea fi luată o decizie în privința nivelului viitor al redevențelor?
Gheorghe Duțu: Cred că într-o lună sau două, până să înceapă vacanța parlamentară.
