Inaltarea Sfintei Cruci – 14 septembrie
Inaltarea Sfintei Cruci (gr. ΣταυÏοφανεια) este cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile crestine inchinate cinstirii crucii lui Iisus. Atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic) cat si in cel latin aceasta sarbatoare se tine pe data de 14 septembrie.
Prin aceasta sarbatoare crestinii comemoreaza doua evenimente deosebite din istoria lemnului crucii: aflarea crucii (de catre Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare) pe care a fost rastignit Iisus si inaltarea ei solemna, in vazul tuturor, de catre episcopul Macarie de Ierusalim, in ziua de 14 septembrie 326;
readucerea lemnului crucii de la persi, in anul 629, pe timpul imparatului bizantin Heraclius I, care a depus-o in biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, dupa care patriarhul Zaharia de Ierusalim a inaltat-o in vazul tuturor, la 14 septembrie 630.
RELIGIE SI CREDINTA
Conform pelerinei crestine Egeria (sec. IV), a fost depusa spre pastrare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperita de putina vreme de sfanta Elena, mama lui Constantin.
Dar sarbatoarea liturgica a Inaltarii Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai tarziu, pe 14 septembrie, si asa s-a transmis si in Occident, cu incepere din secolele VII-VIII, cand la evenimentul din 335 s-a adaugat comemorarea redobandirii relicvei sfintei cruci de catre imparatul bizantin Heraclie in anul 629. Cu paisprezece ani mai inainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sfanta a Ierusalimului, a luat ca prada de razboi si racla cu lemnul Sfintei Cruci. Heraclie a recuperat Crucea prin razboi, si a depus-o in Biserica Sfantului Mormant. Cativa ani mai tarziu, in anii 634-635, lemnul sfintei cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (si inapoi) intr-o procesiune solemna care s-a pastrat pana astazi in cultul bizantin al sarbatorii din 14 septembrie.
Partile din Cruce care au ramas la Ierusalim s-au pierdut definitiv in anul 1187, cand a fost luata de Episcopul de Betleem si dusa in batalia de la Hattin. Au ramas doar bucatile trimise de Sfanta Elena la Constantinopol si la Roma.
Constantin cel Mare, intaiul imparat al crestinilor, avea razboi, precum zic unii dintre istorici, la Roma, impotriva lui Maxentiu, pana a nu lua imparatia. Iar altii zic ca la apa Dunarii, impotriva scitilor.
Vazand ca multimea potrivnicilor era mai multa decat oastea lui, era cuprins de nedumerire si frica. Atunci i s-a aratat in amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, si litere romane imprejurul Crucii, care si acelea erau inchipuite cu stele si ziceau: „Intru aceasta vei birui”. Facand numaidecat o cruce de aur, dupa chipul celei ce i se aratase, si poruncind sa fie purtata inaintea ostasilor sai, au dat razboi cu vrajmasii, dintre care cei mai multi au pierit, iar altii au fugit.
LAIC SI PROFAN
Florile sfintite la biserica, bune de leac * Frunzele si florile sfintite la biserica de Ziua Crucii vindeca durerile de cap si de dinti; * Cu crengute de busuioc aprinse erau afumati bolnavii de friguri; * Busuiocul se pune in vasul din care beau gainile pentru a fi ferite de molima; * Fetele foloseau busuiocul la spalatul pe cap, pentru par frumos; * Se duc la biserica prune, care pastrate uscate pot lecui bubele. Fierte, erau bune pentru durerea de cap, pentru inflamatii; * Se culeg in aceasta zi buruieni si plante de leac fiindca de aici incolo sunt „necuratei; *Nucile culese in aceasta zi sunt bune de leac. Despre vreme ‘Daca tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga; ‘Pasarile se calatoresc de la noi. Se crede ca, daca se calatoresc cocoarele inainte de Ziua Crucii, in noaptea acelei zile va fi bruma; ‘Nu e bine sa rupi calinele inainte de Ziua Crucii, caci vor fi curand geruri.Carstovul viilor ‘ Incepe culesul viilor si al nucilor; Preotul spune rugaciuni la locul unde vor aseza butoaiele pentru vin; Taranii postesc o saptamana si fac rugaciuni la vii si pivnite; Cand se toarna in butie cea dintai vadra de vin, se aduna toti culegatorii si dau chiot. In serile din timpul culesului se face cate un foc mare de vita uscata, imprejurul caruia joaca culegatorii, dupa ce au mancat, si lautarii canta; ‘ Se pastreaza „Strugurele lui Dumnezeui: nu se culeg strugurii de pe ultimul bustean al viei, fiind lasati ca ofranda lui Dumnezeu sau pasarilor cerului. Pentru bunul mers al vietii ‘Inaltarea Sfintei Cruci se tine ca sa-ti gasesti usor leacul cand te vei imbolnavi. Cine posteste azi scapa de boli rele si de friguri; ‘Daca cineva zace de friguri si-l apuca aceasta sarbatoare, boala „se va inchidei in trupul lui si frigurile nu-l vor parasi pana anul viitor; * Care pom n-a rodit, sa pui in Ziua Crucii curpeni de pepeni pe el, ca la anul rodeste; Magie * La Ziua Crucii se strang menta creata, calapar, busuioc, ciprus (Lemnul Domnului), craite, maierean, cimbru etc. si se usuca pe la icoane. Cu acestea se fac apoi scalde la bolnavi; * Dimineata, pe nemancate, sa culegi prune, caci sunt bune de descantat si de buba rea. Prunele puse in apa de spalat apara de vorbe rele.
